Feţi-Frumoşii şantierelor

CONCURSUL
● Producţie: Casa de filme 4
● Scenariul: Pavel Pereş
● Regia: Radu Caranfil
● Deviz estimat: 3,2 ml lei
În cadrul programului de modernizare a producţiei, într-o întreprindere de maşini-unelte şi agregate, se organizează un concurs pentru perfecţionarea uneia din componentele de bază ale liniei tehnologice.
Spre surprinderea multora, concursul este câştigat de inginerul Alexandru Teodor, care până atunci nu se făcuse remarcat pe tărâmul creaţiei tehni­co-ştiinţifice şi inginereşti. Consiliul ştiinţific al unităţi şi secretarul comitetului de partid, Călin Stavru, nu au nici o rezervă în privinţa proiectului prezentat de inginerul Teodor şi se pronunţă pentru punerea lui în aplicare. Condu­cerea întreprinderii dispune constituirea, în acest scop, a unui colectiv condus de inginerul Teodor.
Printre membrii colectivului se află şi inginerul Mircea Popescu - unul dintre specialiştii de bază ai întreprinderii -, care la rândul său, participase la concurs cu un proiect propriu. Obiecţiile sale întemeiate privind anumite soluţii din proiectul omologat sunt considerate de ingienrul Teodor şi de alţi membri ai colectivului ca fiind subiective, pornite din resentimentele unui om care nu se împacă uşor cu gândul că alt specialist s-a putut dovedi mai capabil.
Deşi în părerile sale nu pornise de la o asemenea stare de spirit, Mircea Popescu ajunge, ca urmare a insinuărilor făcute de alt membru al colectivului, Gheor­ghe Alboiu, să creadă că rezultatele concursului au fost determinte de atitudinea preferenţială a Consiliului ştiinţific, din care face parte şi Daniela Conta, prietena inginerului Teodor.
Activitatea colectivului intrând în impas, conducerea întreprinderii pune din nou în discuţie lucrarea inginerului Teodor. Spre surprinderea tuturor şi în primul rând a lui Teodor, în cadrul discuţiilor Daniela Conta apreciază că observaţiile critice ale inginerului Mircea Popescu sunt judicioase şi, pornind de la ele, face o serie de sugestii pentru îmbunătăţirea lucrării omologate anterior de Consiliul ştiinţific.
Intervenţia corectă a Danielei şi punctul de vedere principial exprimat de se­cretarul comitetului de partid contribuie la clarificarea lucrurilor nu numai din punct de vedere tehnico-ştiinţific, dar şi în planul relaţiilor dintre oameni.
Stările de spirit subiective, tensionate, sunt depăşite, asigurându-se reinstaurarea climatului principal, de încredere şi colaborare propice muncii creatoare.


PRINTRE OAMENI
● Producţie: Casa de filme 5
● Scenariul: Alexandru Struţeanu
● Regia: Mircea Moldovan
● Deviz estimat: 3 ml lei
Paulina, eroina filmului, sudoriţă pe şantierul hidrocentralei din Voinea, se preocupă cu tenacitate de perfecţionarea profesiei pe care a îndrăgit-o. Devine unul dintre cei mai buni muncitori calificaţi, unul dintre oamenii de bază la construcţia barajului. Ei i se încredinţează formarea unei "echipe a tineretului", care va deveni o formaţie de lucru fruntaşă.
Este apreciată şi încurajată. Inginerul Preda o sfătuieşte să-şi continue studiile şi o ajută în pregătirea examenului de admitere la facultate şi apoi, pe întreg parcursul studiilor.
Strâns legată de viaţa şantierului, Paulina vine frecvent în mijlocul colectivului de constructori, constatând de fiecare dată că aici, la Voinea, au loc schimbări majore. O dată cu extinderea lucrărilor, se înalţă şi o localitate modernă, un viitor oraş agro-industrial.
Atunci când va reveni pe şantier, ca specialist, Paulinei îi va fi uşor să preia, după perioada stagiului, conducerea unui punct de lucru. Acum se va împlini şi dragostea ei pentru inginerul Preda, cel care a fost alături de ea tot timpul.
Fire sensibilă, plină de gingăşie, atentă la necazurile şi bucuriile mai mari sau mai mici ale oamenilor, autoritară în acelaşi timp, Paulina se bucură de întreaga preţuire şi stimă a tovarăşilor din conducerea antreprizei, a forurilor locale.
În ciuda prejudecăţii unora că o femeie n-ar fi capabilă să conducă o asemenea activitate pe un şantier complex, ea dovedeşte calităţi organizatorice şi profesionale. După un timp, Paulina este promovată în funcţia de director. Nu-i va fi uşor să suporte afrontul unor bărbaţi orgolioşi şi nici să rezolve problemele dificile ale şantierului. Mai mult, o serie de deficienţe manifestate în câteva sectoare pun sub semnul întrebării respectarea termenului de dare în folosinţă a centralei. Analizând în Consiliul oamenilor muncii, cu spirit comunist revoluţionar situaţia creată, Paulina constată că neajunsurile se datorează nerezolvării la timp a unor probleme privind aprovizionarea tehnico-materială, transporturile şi condiţiile de muncă şi de viaţă ale lucrătorilor din şantier.
Cu fermitate şi responsabilitate va lua măsuri de sancţionare a celor vinovaţi, va schimba din funcţie pe cei şovăielnici şi inconsecvenţi. Cu sprijinul organizaţiei de partid şi de tineret din şantier, inginera Paulina va reuşi să creeze un cadru de muncă corespunzător pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, în vederea intrării în funcţiune la termen a centralei hidroelectrice.
Un film despre viaţa complexă a unui şantier contemporan, despre mutaţiile ce se petrec în conştiinţa oamenilor, despre destinul unei femei care se afirmă plenar într-un mare colectiv muncitoresc.


CULOAREA SINCERITĂŢII
● Producţie: Casa de filme 1
● Scenariul: Platon Pardău
● Regia: Mihnea Columbeanu
● Deviz estimat: 2,5 ml
O tânără chimistă, Ecaterina Pavelescu, este trimisă de conducerea institutului de cercetări într-o fabrică de porţelan cu sarcina de a definitiva tehnologia decorării produselor cu o substanţă minerală care ar înlocui cobaltul importat. Ajunsă la faţa locului, ea va constatat cu bucurie şi surprindere preocupările în acest domeniu ale personalului muncitor al fabricii: un colectiv condus de inginerul Cezar Mocanu este pe punctul de a ajunge la soluţia căutată.
Sosirea în fabrică a Ecaterinei îl tulbură pe inginerul Mocanu din două motive: în anii de facultate fuseseră colegi şi prieteni apropiaţi, dar se despărţiseră din cauza unor neînţelegeri cărora le acordaseră, la vremea aceea a tinereţii, prea mare importanţă, fiecare considerându-l pe celălalt vinovat de ruptura produsă. Al doilea motiv îl constituie faptul că, orgolios, inginerul nu acceptă ideea că ar trebui să vină cineva din afară să le rezolve problemele.
În ciuda acestei adversităţi, tânăra cercetătoare îşi începe munca, ajutată de câţiva muncitori şi specialişti desemnaţi de conducerea fabricii. Se experimentează un procedeu bazat pe alte principii decât cel încercat de colectivul condus de inginerul Mocanu. Până la pun punct, ambele colective obţin rezultate încurajatoare, pentru ca la un moment dat să se împotmolească şi unul şi celălalt. Devenise evident că numai prin combinarea celor două procedee şi punerea lor într-o singură ecuaţie se va putea obţine tehnologia dorită. Pentru început, inginerul Mocanu se încăpăţânează să lucreze separat, dar, în cele din urmă, interesul major al întreprinderii se dovedeşte a fi mai presus de orgoliile personale. Lucrând împreună, cele două colective reuşesc să definitiveze în scurt timp soluţia temei lor de cercetare.
Cezar Mocanu şi Ecaterina Pavelescu îşi strâng, în sfârşit, mâna şi se felicită reciproc, fiecare atribuindu-i celuilalt meritul principal al rezultatului obţinut.
Ziua şi ora stabilite pentru prima şarjă de porţelanuri decorate cu "albastru de cobalt" obţinut prin cercetare proprie coincid cu ziua şi ora la  care primarul oraşului îi aşteptă pe cei doi protagonişti pentru a le oficia căsătoria.
Dorind să ofere un produs din seria zero primarului, care, în calitatea sa de activist de partid, fusese permanent alături de ei, de colectivul fabricii, pe drumul acestei izbânzi, tinerii aşteaptă ieşirea primei şarje şi întârzie la întâlnirea fixată.


CER SENIN ŞI APE LIMPEZI
● Producţie: Casa de filme 5
● Comandă CCES, concurs scenarii
● Regia: Dorin Mircea Doroftei
● Deviz estimat: 3 ml lei
Prezentând preocupările unui consiliu popular judeţean pentru aplicarea în practică a programelor privind combaterea eroziunii solului, amenajarea bazinelor hidrologice, împăduriri şi protejarea mediului înconjurător, filmul, ai cărui eroi sunt activiştii şi cercetătorii dintr-o zonă care prezintă varietate de relief (munte, deal, câmpii), şi, ca atare, probleme complexe şi diverse, va constitui un argument pentru înţelegerea superioară a activităţii în acest domeniu, în scopul îmbinării armonioase a funcţiilor economice cu cele ecologice, de apărare a pădurilor şi apelor.
Mobilizaţi de programele adoptate în domeniul ecologic, eroii filmului vor acţiona cu pasiune şi dăruire comunistă, conştienţi de înalta răspundere ce le revine pentru păstrarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător în care trăiesc azi şi vor trăi generaţiile viitoare, reuşind să găsească soluţii pentru depăşirea unor dificultăţi create de mentalităţile învechite.
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR - Secţia Propagandă şi Agitaţie, dos. nr. 115/1989