x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Istoria Comunismului Ceferistul ajuns la portile Kremlinului

Ceferistul ajuns la portile Kremlinului

de Paula Mihailov Chiciuc    |    14 Mar 2006   •   00:00
Ceferistul ajuns la portile Kremlinului

Dupa castigarea razboiul, importanta Uniunii Sovietice in politica mondiala a crescut aproape concomitent cu intensificarea cultului personalitatii lui Stalin. El a devenit principalul decizionar in politica interna a tarilor-satelit. De acelasi Stalin a depins soarta PCR si a viitorului sau conducator, Dej.

Gheorghiu-Dej, paratrasnetul politicii staliniste

Dupa castigarea razboiul, importanta Uniunii Sovietice in politica mondiala a crescut aproape concomitent cu intensificarea cultului personalitatii lui Stalin. El a devenit principalul decizionar in politica interna a tarilor-satelit. De acelasi Stalin a depins soarta PCR si a viitorului sau conducator, Dej.

"Stalin avea nevoie in fiecare tara de democratie populara, pe langa «fanariotii» sai ce se intreceau in a-i urma neabatut dispozitiile si a depasi rezultatele cerute de el, de un conducator politic autohton, care sa-si asume rolul de paratrasnet al politicii staliniste." Astfel interpreteaza Paul Sfetcu, fostul sef de cancelarie al lui Dej, vizitele pe care le-a intreprins la Moscova liderul comunist roman. Indeplinind rolul de paratrasnet, Dej focaliza asupra lui si iluzia conationalilor sai ca partidul pe care-l reprezinta e alcatuit din eroi pedepsiti cu inchisori pentru ca luptasera pentru drepturi sociale si impotriva fascismului.

PCR, PARTID LEGAL. Partidul Comunist din Romania va iesi din subteranele clandestinitatii in care fusese doua decenii o data cu lovitura de la 23 august 1944. Este momentul in care grupul comunistilor "moscoviti", in frunte cu Ana Pauker, revine in tara. Cominternist cu state vechi, Ana Pauker conta ca principal reprezentant al politicii URSS in Romania si conducator al comunistilor din aceasta tara asa cum fusese trimisa de la Moscova. Dupa eliminarea ultimului secretar general al PCdR numit de Comintern, Stefan Foris, partidul suferea un vid de putere. Triumviratul alcatuit din Parvulescu, Ranghet si Bodnaras, numit la 23 august 1944, nu a fost pe placul Anei Pauker. La venirea ei si a lui Vasile Luca se instituia o alta conducere provizorie - un Secretariat largit in componenta caruia vor intra Gheorghiu-Dej si cei doi emisari ai Moscovei.

LA PUTERE. Prin diferite manevre si aliante politice, avand sprijinul neconditionat al Moscovei si al Armatei Rosii, comunistii vor ajunge la guvernare. Ca reprezentant principal al intereselor URSS in Romania, Partidul Comunist a ramas in vizorul Kremlinului si a stapanului sau absolut, Stalin. Pe tot parcursul vietii sale, Stalin a hotarat "alegerea" conducatorilor partidelor comuniste din tarile de democratie populara si comuniste.

In cazul PCR, nu se poate afirma cu dovezi ca Stalin ar fi luat decizia de numire a lui Dej in fruntea partidului. Tovarasii de partid au lasat putine marturii, unele dintre ele contrazicandu-se.

"PE VECI A ROMANIEI!". Singurul martor care afirma cu certitudine prezenta lui Gheorghiu-Dej la Moscova si intalnirea sa cu Stalin este Gheorghe Apostol. Intr-un interviu din 1991, Apostol afirma ca prima intalnire a lui Dej cu Stalin a avut loc in decembrie 1944, prilej cu care s-ar fi decis viitorul lider al Particului Comunist.

Chestiunea care a pus pe drumuri o delegatie din care Apostol face parte a fost problema Transilvaniei. In plin razboi, povesteste Apostol, "se departasera granitele Romaniei si luptele impotriva trupelor hitleriste si horthyste se duceau pe teritoriul Ungariei. Rakosi umbla peste tot si insista sa se acorde Ungariei Ardealul de Nord si chiar toata Transilvania. A fost pe la americani, pe la englezi. A fost si la Stalin." Pentru ca liderul comunist ungur sa nu aiba castig de cauza, comunistii au decis sa trimita la Moscova o delegatie, care avea ca scop convingerea lui Stalin ca Transilvania trebuia sa ramana intre granitele romanesti.

Generalissimul a primit delegatia, al carei purtator de cuvant era Dej. "Dupa zece minute de prezentare, Stalin l-a oprit (pe Dej - n.n.). I-a spus: «Dej, eu nu cunosc asa de bine istoria poporului roman, istoria Transilvaniei. Ceva cunosc totusi din istoria poporului roman. Probabil stiti ca nu o data a fost Rakosi la mine in legatura cu problema Transilvaniei. Ultima oara a fost acum doua saptamani. I-am spus ca daca mai vine, inca o data, cu problema Transilvaniei, nu mai vreau sa-l vad. Transilvania pe veci va fi a Romaniei!» Asta a spus Stalin, Si Stalin s-a tinut de cuvant."

A FOST DEJ NUMIT? Afirmatiile lui Gheorghe Apostol sunt sustinute arhivistic numai de faptul ca intr-adevar la finele lui 1944 si inceputul lui 1945 Gheorghiu-Dej a fost la Moscova pentru a discuta chestiuni economice. De ce Stalin l-a preferat pe Dej? Au contat, probabil, urmatoarele date din "dosar": provenea din randurile clasei muncitoare, era de origine romaneasca si petrecuse peste unsprezece ani in inchisoare.

La 16 ianuarie 1945, Dej, in calitatea sa de ministru al Comunicatiilor si Lucrarilor Publice, semnase la Moscova primul acord economic romano-sovietic si Conventia privind executarea punctului 11 al Conventiei de Armistitiu. Cele doua acte prevedeau ca Romania va livra URSS timp de sase ani produse industriale si agricole in valoare de 300 de milioane de dolari.

ULTIMUL CUVANT
"Dupa zece minute de prezentare, Stalin l-a oprit (pe Dej, n.n.). I-a spus: «Dej, eu nu cunosc asa de bine istoria poporului roman, istoria Transilvaniei. Ceva cunosc totusi din istoria poporului roman. Probabil stiti ca nu o data a fost Rakosi la mine in legatura cu problema Transilvaniei. Ultima oara a fost acum doua saptamani. I-am spus ca daca mai vine, inca o data, cu problema Transilvaniei, nu mai vreau sa-l vad. Transilvania pe veci va fi a Romaniei!» Asta a spus Stalin. Si Stalin s-a tinut de cuvant" - Gheorghe Apostol

"STRIVITI-I PE FASCISTI!"
Una dintre principalele urmari si actiuni politice initiate de viitorul lider al Partidul Comunist - Gheorghiu-Dej - dupa finalizarea vizitei sale la Moscova din decembrie 1944-ianuarie 1945 a fost inceperea unei campanii de epurare a "fascistilor" din viata politica si de stat, din armata, cultura si alte domenii de interes national, de pedepsire a "criminalilor de razboi" si a celor "vinovati de dezastrul tarii".

La presiunea ministeriabililor comunisti din al doilea guvern Radescu - Gheorghiu-Dej, Lucretiu Patrascanu, Teoharie Georgescu - in sedinta Consiliului de Ministri din 29 ianuarie 1945 s-a luat hotararea arestarii a peste 150 de oameni.

Printre acestia s-au numarat acuzatii din "lotul Antonescu", oamenii politici Mihail Manoilescu, Ion Gigurtu, Valer Pop, scriitorul Radu Gyr, ziaristul Pamfil Seicaru, prozatorul Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti si fostul presedinte al Centralei Evreilor din Romania - Radu Lecca.

Toti erau "banuiti a fi comis crime de razboi" si vinovati de starea dezastruoasa a Romaniei postbelice.

AMINTIRI DESPRE DEJ SI STALIN
In discutiile pe care le-a purtat Paul Sfetcu cu seful sau, Gheorghe Gheorghiu - Dej, acesta a aflat ce impresii i-au lasat liderului comunist roman intrevederile cu "marele Stalin".

"Din cele povestite in diferite prilejuri cu el, am dedus, isi aminteste Sfetcu, ca Stalin l-a simpatizat de la prima lor convorbire. Nu era greu ca Stalin sa-si dea seama de farmecul personal deosebit, inteligenta si spiritul de adaptare la situatie prin care se remarca Dej in relatiile sale sociale. Biografia sa corespundea intr-o mai mare masura functiei de conducator al partidului muncitoresc din Romania, decat celorlalti candidati la locul din fruntea tarii."

Totodata, Sfetcu isi aminteste opinia lui Dej despre "genialul ganditor si parinte al popoarelor oprimate din intreaga lume" ca avand "un caracter suspicios si autoritar, constient fiind de imensa forta materiala si umana de care dispunea statul sovietic pe care-l conducea. In discutiile pe care le avea cu colaboratorii sai, cu personalitatile politice si conducatorii altor state sau ai partidelor comuniste si muncitoresti era foarte sensibil la vorbele ce-i recunosteau autoritatea si prestigiul. Reactiile la ceea ce i se spunea erau imprevizibile, iar in hotararile sale nu dadea explicatia logica a obiectivului urmarit. Stia insa sa se faca placut interlocutorilor sai si nu lasa in stadiul initial impresia ca ar avea pareri preconcepute."

CITITI MAINE EPISODUL 112
Protocol zero la Kremlin in cinstea lui Groza. "Omul de otel" l-a primit cu surle si trambite pe premierul roman Petru Groza. A fost o miscare strategica a sovieticilor de recunoastere a suprematiei guvernului pro-moscovit dominat de comunisti peste capul incoronat al Regelui. Stalin - adevar si legenda. Generatii intregi l-au ridicat in slavi pe Stalin, chiar daca setea lui de sange le-a ucis persoane dragi. Dincolo de aparente, multi l-au iubit cu patima, iar altii il apreciaza si acum. Dar cine a fost Stalin in spatele pozelor si discursurilor?
×