Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cât de vastă a fost acțiunea de spionaj? Documentul, un raport de activitate al Consiliului Securității Statului, cum se numea atunci serviciul secret românesc, spune că un număr de 4.500 de cetățeni străini intrați în țara noastră au avut activități suspecte, dintre aceștia 300 au fost dați în lucru operativ special, iar alți 250, despre care existau deja date, au avut dosarele completate.
Pentru un singur an, numărul este impresionant, dar nu este un an oarecare. Invazia Cehoslovaciei și schimbarea regimului socialist reformist cunoscut drept „Primăvara de la Praga” au însemnat prima manifestare publică a ceea ce unii numesc „independența față de Moscova” a lui Nicolae Ceaușescu. Discursul său din balconul Comitetului Central, prin care condamna intervenția tancurilor, l-a transformat pe secretarul general al PCR în „cel mai iubit fiu al poporului”, dar și într-un „răsfățat” al cancelariilor occidentale, care căutau fisuri în Blocul Estic.
Urmăreau capacitatea de reacție a Armatei române
Simpla parcurgere a listei subiectelor de interes ale spionilor străini identificați pe teritoriul RSR arată că erau două teme majore, prima - politică, cu două componente, cât de mare e coeziunea cu mesajul liderului de la București și identificarea unor nuclee pro-sovietice, și a doua - militară, informațiile cerute părând a fi o verificare a capacității noastre de reacție în cazul unei intervenții similare cu aceea din Cehoslovacia.
Se pregătea o invazie? În România s-a vorbit mult despre asta. Se strângeau informații despre cine ar putea fi folosit de ruși în cazul unei schimbări politice la București? Raportul nu detaliază asupra țărilor care organizaseră misiunile, dar cifrele sunt și ele relevante. În 1968, între lunile ianuarie și octombrie, în România intraseră 1.232.553 de cetățeni din țările socialiste. Pe primul loc erau sovieticii, cu 209.783, iar pe următorul erau cehoslovacii, 198.513.
„Cavalerul”, „Wolf”, „Sănătosu” și „Cucu” încercau să submineze puterea
În documentul desecretizat și care poate fi studiat la Arhivele CNSAS, Securitatea detaliază cum acționau agenții: „Direcția I a depistat și neutralizat încercarea unui străin, emisar al unei organizații naționaliste din R.F. a Germaniei, care a venit cu sarcina de a recruta un cetățean român, căruia urma să-i dea un cod pentru comunicări convenționale. Direcția a III-a a documentat activitatea informativă a cetățeanului străin «Cavalerul», asupra căruia urmează să ia măsuri, și controlează transmiterea de informații de către doi români recrutați de «Wolf», care le plătește remunerații lunare. În schimbul primelor «informații» primite, «Wolf» le-a achitat sume între 2.000-2.500 lei, existând indicii, după felul în care îi instruiește, că intenționează antrenarea lor intensă în astfel de activitate. În alte acțiuni s-au obținut date edificatoare asupra activității suspecte desfășurate de turiști străini, ca de exemplu: «Sănătosu» al Direcției a II-a, «Sapin» și «Cucu», la Direcția a III-a, «Firu» și «Vica», lucrați de I.S.M.B., «Gelu» și «Alvi», la Constanța, «Michael» și «Katy», la Brașov, «Rolf» și «Surdu», la Prahova, «Ghica», urmărit la Mehedinți. În cazul unui turist străin, acțiunea a fost lichidată prin arestare”.
+ reclama Ev Istoric
Citește pe Antena3.ro
16 decembrie 1968. Strict secret
Raport privind organizarea și desfășurarea muncii informativ-operative în rândul turiștilor străini ce ne vizitează țara
Pornind de la faptul că în acest an țara noastră urma să fie vizitată de un mare număr de turiști străini și că această cale este folosită intens de serviciile de informații ale diferitelor state pentru a-și strecura cadre și agenți cu misiuni de spionaj, Consiliul Securității Statului a ordonat măsuri complexe menite să ducă la intensificarea muncii de supraveghere informativ-operativă generală a acestora, în scopul identificării și punerii active în lucru a celor suspecți.
Numărul mare de străini aflați în țară, în special în perioada iulie-octombrie a.c., și complexitatea problemelor ce trebuiau urmărite în contextul evenimentelor ce au avut loc pe plan intern și internațional au impus o mare concentrare a eforturilor aparatului de securitate, o cooperare susținută cu organele M.A.I. și de antrenare a întregului potențial informativ pentru cuprinderea și asigurarea desfășurării în bune condiții a muncii, în special în acțiunile de amploare, ca „Amiciția”, „Badea” și „Gemina”. (...)
În urma concentrării și studierii materialelor informative din perioada 1965-1967, care în mod disparat nu puteau fi valorificate din punct de vedere operativ, Serviciul de triere-dispecerat a selecționat, pentru a fi puse în lucru, peste 300 de persoane cu activitate suspectă, iar în alte circa 250 de cazuri, aflate deja în atenția unor unități, au fost întregite informațiile și date spre exploatare în acțiunile respective. Prin aplicarea acestor măsuri, până în prezent aparatul de securitate a reușit să rețină în supraveghere informativă specială sau în atenție un număr de peste 4.500 cetățeni străini cu activitate suspectă. (…)
S-a stabilit că în acest an, începând în special cu luna august, un mare număr de străini aflați în atenția securității statului au fost preocupați să stabilească:
- poziția țării noastre față de evoluția situației din Cehoslovacia; stadiul relațiilor cu celelalte state socialiste și atitudinea față de anumite inițiative ale acestora;
- unitatea de vederi și de acțiune a conducătorilor de partid și de stat; existența unor eventuale divergențe sau a unor grupări ori persoane izolate cu vederi prosovietice;
- compoziția gărzilor patriotice; cum se realizează instruirea lor și dacă acest proces nu aduce perturbări producției; dotarea cu armament;
- dacă anumite întreprinderi au fost reprofilate pe producție militară și dacă au trecut la realizarea ei;
- amplasarea unor obiective militare; verificarea existenței celor despre care dețin informații; dislocarea unităților forțelor armate;
- dacă, în urma evenimentelor ce au avut loc pe plan internațional, țara noastră se va orienta spre lărgirea relațiilor comerciale cu statele occidentale, în detrimentul celor din C.A.E.R.;
- necesitățile de import ale țării; posibilitățile de plată și contingențele de mărfuri destinate exportului;
- ce interes manifestă R.S. România pentru a deveni membră a Fondului Monetar Internațional și a Băncii de Investiții pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
„Dieter Ștefan” la Sibiu, „Bradu” la Brașov, „Kamir”, „Willy”, „Raul” la Direcția a III-a, precum și alții, lucrați de Inspectoratele Constanța și Timiș, aveau interesul pentru culegere de date cu caracter militar
În urma acțiunii „Badea” au fost identificați mai mulți ofițeri de informații, în special în perioada imediat următoare evenimentelor din Cehoslovacia
Au fost prinși chiar și spioni ai Vaticanului!
„În ultima perioadă a atras atenția interesul manifestat de Vatican pentru a culege informații cu privire la poziția țării noastre față de restabilirea relațiilor diplomatice între cele două state. În cursul acestui an, în rândul turiștilor au fost identificați și luați în lucru mai mulți trimiși speciali ai Vaticanului, pentru îndeplinirea unor misiuni informative sau pentru a determina - în mod indirect - conducerea Bisericii Ortodoxe Române să sprijine realizarea planurilor Vaticanului față de R.S. România”.
Contraspionii, acuzați de timiditate și lipsă de inițiativă
Un neajuns semnalat în paginile raportului se referă la calitatea muncii depuse de agenții Securității, care sunt acuzați că le cam scapă spionii printre degete: „În privința calității însă, continuă încă să se manifeste aceleași neajunsuri semnalate anterior. (…) Deși există condiții pentru realizarea unor contacte ce prezintă perspective, timiditatea cu care se acționează, lipsa de inițiativă și operativitate determină pierderea momentului oportun de efectuare a acestora”.
Material de Alecu Racoviceanu, realizat în colaborare cu Evenimentul Istoric
