Abandon - Vasluienii, primii la fuga de buchia cartii

Analfabetismul si abandonul scolar nu slabesc in fata programelor initiate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Distantele de cativa kilometri pana la scoala, saracia si lipsa de informare, mai ales in comunitatile de rromi, par a fi cauzele despartirii de invatatura. Unii se duc la scoala doar cat sa cunoasca banii. In satele din Vaslui, prichindeii pun punct scolirii, mai ales din cauza distantelor nesatul de mari dintre casele lor si scoli. Fac ochi in zori pe la 5:00, bat la pas chiar si 12 kilometri, pentru ca la ora 8:00 sa strige "prezent". Cand vad ca acei cativa analfabeti ai satului n-au murit ca n-au stiut a scrie sau a citi, se hotarasc sa abandoneze cursurile.

LA PAS. Elevii din Buscata bat pe jos vreo patru kilometri pana la sosea, de unde ii ia microbuzul si-i duce la cea mai apropiata scoala. Multi au renuntat la cursuri, pentru ca s-au saturat sa urce dealurile

In ora de matematica, la scoala din Ivanesti e ghetarie. Soba de teracota scoate mai mult fum atunci cand se opinteste sa arunce caldura. Elevii de-a VII-a, in focul pregatirilor pentru examen, se straduiesc sa dea de capat unor radacini patrate antipatice. Cade pacatul pe Alexandru Burlacu sa iasa la tabla. Baiatul se indreapta incet, taraind niste bocanci bogat innamoliti. Avutia asta de noroi de pe picioare a adunat-o de pe drum, caci are de mers de acasa cam patru kilometri pana la "primul asfalt", de unde apoi il ridica microbuzul scolii. De multe ori si-a spus Alex ca renunta la scoala, dar mereu s-a incumetat inca o data la drumul "asta nesuferit". Ca el este jumatate din clasa, navetistii din Valea Mare. Altii au lasat bocancii si vin cu cizme de cauciuc, pe care le spala cu un furtun la intrarea in scoala si stau apoi la cursuri cu picioarele-n saramura, ca au cizmele cam perforate. Visul lor e sa intre la Liceul Kogalniceanu din Vaslui. "Ne-au dat un microbuz ca sa fim gata pentru UE, de parca se face primavara cu o masina...", zice profa de mate". "Probabil ar trebui sa inchidem ochii la baltoaca din care ii ia microbuzul, ca sa ne simtim europeni, nu?" Am pornit si noi pe traseul navetistilor, avandu-l calauza pe badea Ion Ciocan. Traversam un palc de padure, trecem de vreo cateva serpentine tuguiate pana sa dam de tinerii care sa fi pus invatatura-n cui tocmai din pricina drumului anevoios. O gasim in poarta pe tanti Elena, una dintre femeile care au hotarat ca nu mai merita sa-si lase odorul la scoala, ca "e de treaba acasa". Baiatul ei, de cand s-a lasat de scoala, este dus la stapan peste deal, munceste la curtea boierului.

"CAT SA CUNOASCA BANII". In Gardesti, un alt satuc vasluian, analfabetismul e pus de ani buni la incoltit. In toamna trecuta, aici s-a renovat cu bani europeni scoala pentru clasele I-IV, dar cladirea a inceput deja sa se darame. Petruta Raducanu are 16 ani si n-a mers niciodata la scoala. Fata, inzorzonata cu un colier din pietre portocalii, spune ca i-ar placea sa scrie si sa citeasca, "dar daca n-a fost sa fie, de-acum e prea tarziu". La televizor se uita ca "la poze", iar la filme ii mai citeste o vecina. In schimb, Petruta spune ca la bani nu are cum s-o insele nimeni: "Stiu bine de tot banii, ca nu m-a vrut sa ma pacaleasca de mai multe ori? Da’ eu i-am spus, m-oi crede tu proasta, dar ia stai oleaca...". Sotii Raducanu au 15 copii si locuiesc intr-o singura incapere joasa, unde vreo trei mate se zbenguiesc pe langa soba. Mama Agurita Raducanu n-a calcat nici ea vreodata pe la scoala, "pe motive de tinere de minte": "Nu ma ducea capul si maica-mea a spus ca nu ma mai chinuie sa ma dea la scoala, ca oricum nu-s in stare. Barbati-miu a facut sapte clase, ca el a avut tanere de minte". Ionut, unul dintre baieti, a mers la scoala, dar pentru ca a repetat clasa a IV-a pana s-a plictisit, s-a hotarat sa abandoneze. "Eu i-am zas ca-i greu fara sa fii distept, ca ti dischide altfel cartea, da’ el n-a ascultat si nu s-a mai dus", spune, framantandu-si mainile, Agurita. Chiar daca n-au unde sa se angajeze, analfabetii din Gardesti mai au o speranta. Prin sat umbla o moda cu foloase printre cei far’ de carte, si nu numai. Se convertesc din ce in ce mai multi la penticostali de cand i-au atras niste "strainasi" americani cu care "se infratesc prin credinta", care le mai aduc una-alta.

FARA AMINTIRI. Multi din cei care "au trudit" pe bancile scolii macar doua clase si apoi au abandonat spun ca intre timp au uitat cum se scrie sau cum se citeste

"VREAU SA FIU POLITIST". Pe ulitele Murgeniului, targsor vasluian care de cateva luni a devenit oras, ciorchini de copii scuipa cu tact seminte pe la porti si privesc la masinile cu numar strain care vuiesc intermitent. De cand a prins unul sa ia drumul Spaniei sau Italiei, li s-a facut pofta de strainataturi mai multora. Calin Ionel a simtit gustul brizei mediteraneene "din auzite", si pentru asta a renuntat la scoala. A stat trei luni in Barcelona la cersit, insa n-a scos cat a crezut el c-o sa-i iasa si s-a intors la Murgeni. "Asta e, am riscat si am dat gres, acum nu ma mai primesc inapoi la scoala", spune baiatul de 13 ani. Cornel Valciu a lasat si el scoala deoparte ca sa aiba grija casei, caci parintii lui au plecat in Italia. "Intotdeauna am vrut sa ma fac politist, pentru ca atunci cand trec pe strada prin Murgeni sa-si ridice lumea palaria, da’ acum nu stiu cum o sa mai pot...", spune ganditor baiatul de 12 ani, marturisind ca a uitat cam tot ce-a invatat cat a fost elev.

"MACAR PERMIS DE CONDUCERE". Langa Cornel sta Mihaita, care are 22 de ani si n-a cunoscut buchia cartii pana acum. S-a casatorit de vreo trei ani si nici nevestica lui n-a mers la scoala. Visul lui este sa aiba permis de conducere, "dar fara carte n-o sa rausasc in veci sa man si eu masana, dar treceti-ma pe lista acolo la dumneavoastra, poate ne mai primeste la scoala asa batrani cum suntem, ca eu am mai incercat sa ma duc, dar rad istea mici de mine, is ca magaru-ntre oi". Mihaita ravneste la cei care s-au intors cu masini "misto" din afara, dar se resemneaza strangandu-si mai fortos nevasta de brat si spunand ca muierea lui nu face nici cat 1.000 de masini. Ioana Marin e capul celei mai numeroase familii de rromi din localitate - 33 de membri, care traiesc in doua camere. Femeia spune ca a renuntat sa-si dea copiii sa invete pentru ca e prea mult noroi pe ulitele care duc la scoala. "Pana n-or pietrui drumurile, nu-i las la invatatura. Ce, i-am dat intr-un an si ii dadeau afara din clasa ca erau innoroiati!" O vreme, femeia i-a carat cu spinarea pana in deal, la cladirea cu tigla rosie, unde "ti se lumineaza mintea", ca sa nu se mai impotmoleasca, dar n-a mai tinut-o spatele.

STRAINI DE CARTE. Parasiti de parintii dusi la cersit in Spania, copiii de rromi din Murgeni nu se mai gandesc sa treaca pragul scolii

ALFABETIZAT LA PARNAIE. Barbatul masiv, cu fes rosu, care iese de la carciuma din centrul oraselului e Gigi. Aflam de povestea voinicului de la consilierul rromilor din Murgeni. A stat in inchisoare opt ani. Nu stia boaba de carte si a recuperat la parnaie. "Nu s-a uitat ca avea tampla alba si numara bastonase..., a avut ambitie", spune consilierul Dan. "In limba parnaiasilor, eu acolo m-am chemat "urs", adica nu stiam nici macar literele", spune Gigi. Mai intai, barbatul a gasit mersul la cursuri ca pe o escapada zilnica dincolo de mirosul celulei, dar mai apoi a prins drag de scoala. "Eram vreo opt insi care nu stiam chiar nimic, restul care mai erau veneau sa-si completeze clasele macar pana la opt." De cand a trecut prin furcile alfabetizarii din penitenciar, Gigi a reusit sa scrie si niste scrisori Maricicai, iubita lui, femeie cu profesionala terminata, care a luat si ea de doi ani drumul Barcelonei.

DE CAPATAI. Publicatia pentru alfabetizarea rromilor, scoasa de UNICEF Romania in 2002, nu s-a lipit de puradei

SOLUTIE FRANTUZITA. Primarul din Murgeni asteapta sa aiba si el in localitate o biblioteca dotata de frantuzi, cum a vazut in alte judete. Acolo, bibliotecile au devenit centre de documentare si informare conectate la Internet si chiar a ajutat comunitatile: "La ei s-a vazut cum a scazut abandonul", zice primarul. Mai trage speranta ca va veni si la el, caci a auzit ca programul asta de la Ambasada Frantei va tine pana in 2007. Pana una-alta se imbulzeste pe la Cluj si Bucuresti sa prinda vreo doua proiecte SAPARD ca sa "asfalteze cateva strazi, macar cele care duc spre scoala, ca sa nu mai fie si noroiul pricina de lasat cartea deoparte". In fata Primariei, Gigi se tocmeste cu o mana de puradei cu cat sa-si vanda "stiinta". Se gandeste sa faca niste cursuri cu tot ce a prins el la scoala din penitenciar. Mititeii sar pe langa el si ii propun sa faca o lista cu cei pe care ii primeste la "scolitul ad-hoc". "Prioritate au repetentii, cei care s-au lasat si mai ales cei care au fost afara", spune fostul detinut, "cu "ursii" e munca grea si nu prea m-as apuca...". "Cu cat dai cursul, nea Gigi?", intreaba Mihaita. "Pai, uite, cel de citire o sa fie o jumate de tuica si cel de socotit sa fie un litru de vin."

IN TOP Vasluiul este in topul judetelor cu peste 12.000 de analfabeti, din care trei sferturi sunt de sex feminin si cam 75% din ei locuiesc in mediul rural. De asemenea, cam 300 de copii din judet abandoneaza anual scoala. Comisia Judeteana de Asistenta Psihopedagogica Vaslui a elaborat o scrisoare, "Abandonul scolar, fenomen de excludere sociala a tinerilor", care accentueaza ca abandonul este pe cale sa devina un fenomen de distrugere sociala a unui important segment de populatie tanara. Deteriorarea si nesansa de emancipare prin educatie a tinerilor nu constituie o preocupare la nivel local.

CAT GRECII In Romania, 1,6% din totalul populatiei sunt analfabeti, asta a rezultat in urma ultimului recensamant. De asemenea, cele mai recente date obtinute de Institutul de Statistica UNESCO pe un esantion de persoane cu varsta intre 15 si 24 de ani arata ca Romania se situeaza pe aceeasi pozitie cu Polonia, Spania, Grecia si Croatia. Cercetarea s-a facut incepand cu 1970 si prefigureaza evolutia analfabetismului pana in 2015. Previziunile cercetatorilor de la UNESCO sustin ca, pana in 2010, rata analfabetismului din Romania va ramane neschimbata, iar in 2015 va scadea cu 0,1%.

DE-ALE MINISTERULUI

Programul "A doua sansa", initiat de Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru a sprijini tinerii cu varsta de peste 14 ani care nu au absolvit invatamantul obligatoriu, nu a schimbat semnificativ situatia abandonului scolar. Programul a fost initiat in 1999 si cuprinde cursuri organizate saptamanal in care adolescentii sa-si poata completa si finaliza pregatirea generala din invatamantul obligatoriu. In 2001, ministerul a lansat, in acelasi scop, un alt program - "Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate, in special pentru rromi". Pe parcursul acestui program au fost formati mediatori scolari care sa mearga in comunitatile de rromi si sa informeze familiile. Cele mai multe familii de rromi invoca insa saracia si refuza sa-i alfabetizeze. In 2002, UNICEF Romania a finantat publicarea "Manualului de alfabetizare in limba rromani pentru copii, tineri si adulti". Nici distributia acestei carti nu a influentat nivelul analfabetismului din comunitatile de etnie rroma. Din datele Directiei Generale de Evaluare, Prognoze, Strategii si Programe din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii reiese ca nici Programul "Cornul si laptele" nu a diminuat gradul abandonului scolar, nici nu a stimulat pe cei fara carte spre alfabetizare.

RESEMNARE

"Eu n-am trecut niciodata pe la scoala si nici nevasta-mea, dar cunoastem banii... E greu sa nu fii destupat la minte, dar la 22 de ani e prea tarziu sa mai invat. Rad istea mici de mine, as fi ca magaru-ntre oi in clasa" Mihaita Valciu analfabet din Murgeni