Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un ofițer SPP, care a participat, în 2010, la o misiune de menținere a păcii a ONU în Sudan și care a primit din partea ONU un calificativ, a aflat, la revenirea în țară, că șefii săi nu-l lasă să beneficieze de acest calificativ, „din rațiuni de securitate”. Încercând să afle motivul, a dat în judecată instituția, însă s-a lovit de legea informațiilor clasificate, care nu-i permit avocatului său accesul la ele, deoarece nu are „binecuvântare” scrisă de la SRI. Ofițerul a atacat prevederile legii la CCR, care, în unanimitate, i-a respins acestuia excepția de neconstituționalitate.
Curtea Constituțională a publicat, zilele trecute, motivarea Deciziei nr. 546, adoptată în data de 24 octombrie 2023, în care a analizat o excepție de neconstituționalitate a articolului 7 din Legea 182 din anul 2002, privind protecția informațiilor clasificate. Acest articol prevede că „persoanele care vor avea acces la informațiile clasificate ca secret de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și la profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații”.
Excepția de neconstituționalitate a acestui articol a fost ridicată de către un domn pe nume Ionuț Sasu, luptător al Serviciului de Protecție și Pază, într-o cauză aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect soluționarea unui recurs împotriva unor încheieri de ședință și a unei sentințe pronunțată de Curtea de Apel București – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, prin care a fost respinsă contestația cu privire a măsura de schimbare a aprecierii anuale, în anul 2010, anunțată de structura de protecție a Organizației Națiunilor Unite (ONU), dar și la anularea măsurilor și actelor administrative ale Serviciului de Protecție și Pază, instituție condusă, și atunci, și în prezent, de celebrul general cu patru stele, Lucian Pahonțu.
Cum argumentează Curtea verdictul
Ionuț Sasu arată, în întâmpinarea depusă la Curtea Constituțională, că prevederile criticate din Legea privind protecția informațiilor clasificate sunt neconstituționale, deoarece „avocatul este scos din rândul subiecților de drept care a acces la informațiile clasificate, dacă nu îndeplinesc cerințele legale, în general obținute în baza unor proceduri interne ale instituțiilor din care fac parte”.
Petentul susține că acest articol 7 al Legii 182/2002 contravine articolului 1 din Constituție, referitor la statul român, articolului 20, referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, articolului 21, privind accesul liber la justiție, articolului 24, privind dreptul la apărare, articolului 31, privind dreptul la informație, și articolului 53, privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți.
Curtea Constituțională este de părere, însă, „din perspectiva îngrădirii accesului nelimitat și necondiționat al avocatului la documentele clasificate, folosite ca mijloace de probă într-un dosar, legea nu exclude accesul avocatului la informațiile clasificate ce conțin secrete de stat sau secrete de serviciu. Accesul este asigurat în condițiile Legii 182/2022 și ale HG 585/2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate”.
Respectivele acte normative prevăd că accesul la informațiile secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberată de șeful entității care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă a Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS). „Astfel, accesul este permis cu respectarea principiului necesității de a cunoaște numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, valabile pentru nivelul de secretizare a informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu”, precizează Curtea Constituțională.
Regula se aplică și în penal, și în civil
Potrivit judecătorilor instanței de contencios constituțional, accesul la informațiile clasificate al avocaților „ar determina crearea unei breșe în sistemul național de protecție a informațiilor clasificatem respectiv a unei categorii profesionale care ar avea acces la astfel de informații în mod excedentar, peste nevoile care rezultă din fiecare cauză penală în care avocații desfășoară activități de asistență și de reprezentare”. „Este firesc ca Legea 182/2002 să conțină reguli specifice cu privire la accesul a astfel de informații al anumitor persoane care au calitatea de părți în proces, respectiv cu condiția obținerii certificatului de securitate, fiind necesar a fi îndeplinite, în prealabil, cerințele și procedura specifică de obținere a acestora”, se mai arată în motivarea citată. Pe aceste considerente, Curtea Constituțională a decis să respingă excepția de neconstituționalitate invocată de SPP-istul Ionuț Sasu.
Reamintim că, în legea de modificare a Codului de Procedură Penală, adoptată, anul trecut, la inițiativa Guvernului, de către Parlament, a fost introdusă prevederea potrivit căreia „dacă urmează a fi administrate probe ce conțin informații clasificate, instanța poate solicita declasificarea sau trecerea acestora la un nivel inferior de clasificare și acordă apărătorilor părților și ai persoanei vătămate accesul la informațiile clasificate, condiționat de obținerea autorizației de acces prevăzută de lege”. De asemenea, textul mai prevede că „dacă avocații nu dețin autorizația de acces, iar părțile sau partea vătămată nu își desemnează un alt avocat care deține autorizație potrivit legii, instanța ia măsuri pentru desemnarea unor avocați din oficiu care dețin această autorizație”. Fostul judecător Adrian Toni Neacșu cataloga această modificare ca fiind una „rușinoasă”, arătând că „avocații care mai doresc să-și exercite profesia în materie penală sunt obligați să obțină certificatul ORNISS, cel dat de SRI. Cam așa se pune cruce dreptului părților în procesul penal de a-și alege singure avocatul și de a fi apărate de cine își doresc”.
Din 2010, Ionuț Sasu vrea să afle de ce șefii din SPP l-au „mazilit”
Numai că, în speța de la CCR, nici măcar nu este vorba despre o cauză penală, ci despre una civilă, de contencios administrativ.
Ionuț Sasu este locotenent-colonel al SPP și a îndeplinit, în anul 2010, o misiune în Sudan, în departamentul de conducere a operațiunilor de menținere a păcii al ONU. Reîntors în România, acesta a constatat că nu are acces la calificativul pe care i l-a acordat ONU, și asta „din raționamente de securitate”. Sasu a dat SPP în judecată, pentru încălcarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și a Legii 571.2004 privind protecția personalului din autoritățile publice.
Această ultimă lege interzice clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor de interes personal sau public.
