Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România va avea un nou serviciu secret, în subordinea Laurei Codruţa Kovesi. În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie va funcţiona o structură de filaj şi de investigatori sub acoperire. Înfiinţarea acestei noi structuri este prevăzută în proiectul de Hotărâre de Guvern pentru suplimentarea numărului maxim de posturi al DNA, lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei, proiect care prevede că “numărul maxim de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se suplimentează cu 50 de posturi”.
Sediu separat
Conform notei de fundamentare a proiectului, în cadrul structurii de filaj vor lucra 12 ofiţeri de poliţie judiciară, care vor fi “constituiţi în două echipe complete de supraveghere operativă”. La serviciul investigatori sub acoperire vor activa 18 ofiţeri de poliţie judiciară, aceştia urmând să aibă şi un sediu separat.
În nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern pentru suplimentarea numărului maxim de posturi al DNA se precizează că înfiinţarea celor două structuri, care vor fi dotate cu aparatură de interceptare, reprezintă o condiţie esenţială pentru creşterea eficienţei activităţii de urmărire penală. De asemenea, se arată că, în condiţiile lipsei unor lucrători specializaţi, DNA este nevoită în prezent să delege aceste activităţi altor structuri, astfel că există riscul ca eficienţa investigaţiilor să fie limitată.
Motive invocate
Iată motivele invocate în nota de fundamentare pentru înfiinţarea structurilor de filaj şi ofiţeri sub acoperire:
“Analiza activităţii desfăşurate de căre Direcţia Naţională Anticorupţie a reliefat necesitatea unor structuri proprii de filaj şi de investigatori sub acoperire, acestea reprezentând condiţii esenţiale pentru a creşte eficienţa activităţii de urmărire penală.
Investigaţiile în cauze de corupţie se desfăşoară în cele mai multe situaţii în mod conspirat, având în vedere că toate persoanele implicate obţin beneficii şi evită să colaboreze cu organele judiciare. Acest specific al cauzelor de corupţie impune folosirea de investigatori acoperiţi şi proceduri de filaj, prin supravegherea locurilor în care se consumă activitatea infracţională sau identificarea şi localizarea în teren a persoanelor cercetate, conform prevederilor speciale ale Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Dublă subordonare
Lipsa unor poliţişti specializaţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie impune ca procurorii să delege aceste activităţi către lucrători din cadrul altor structuri, împrejurare care poate limita eficienţa investigaţiilor. Dubla subordonare a acestor lucrători poate afecta stabilirea priorităţilor investigative, îngreunează comunicarea în momentele operative şi creează riscuri cu privire la confidenţialitatea operaţiunilor, în condiţiile în care anchetele pot viza chiar persoane din cadrul acelor structuri.
Înfiinţarea unor structuri proprii de filaj şi de investigatori sub acoperire ar elimina aceste vulnerabilităţi şi ar pune la dispoziţia procurorilor un instrument esenţial pentru continuarea progreselor în investigarea faptelor de mare corupţie”.
Serviciu de recuperare a creanţelor
În afara structurilor de filaj şi investigatori sub acoperire, la DNA va funcţiona şi un serviciu de recuperare a creanţelor. Acesta va fi compus din 20 de ofiţeri de poliţie judiciară care “vor efectua investigaţii financiare în vederea identificării de bunuri asupra cărora pot fi luate măsuri asiguratorii în dosarele complexe instrumentate de DNA (3.578 de dosare soluţionate în cursul anului 2012, în care au fost întocmite 234 de rechizitorii şi au fost trimişi în judecată 828 de inculpaţi)”.
În nota de fundamentare, despre această nouă structură se precizează următoarele:
“Este necesară dezvoltarea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a unei structuri specializate în efectuarea de investigaţii financiare, complementară structurilor care realizează urmărirea penală cu privire la infracţiunile de corupţie şi care să le asiste pe acestea, prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate.
O asemenea structură poate avea rolul unui proiect-pilot pentru întreg sistemul judiciar, astfel încât, în funcţie de eficienţa ei, să poată fi luată o decizie cu privire la oportunitatea extinderii la nivelul tuturor organelor de urmărire penală. În acest sens, este util să fie avute în vedere recomandările formulate în cuprinsul rapoartelor prin care a fost evaluat sistemul românesc de recuperare a produselor infracţiunii de către experţii Departamentului de Justiţie al Statelor Unite şi de cei ai Institutului Basel.
În compensaţie
Reuşita acestui demers implică, în mod corelativ şi obligatoriu, suplimentarea numărului de posturi de poliţişti judiciari în cadrul Direcţiei, având în vedere că resursele umane din prezent abia acoperă nevoile investigative deja existente. Trebuie subliniat în mod special faptul că o astfel de măsură este menită să contribuie în mod direct la suplimentarea veniturilor bugetului de stat, prin recuperarea cu rapiditate şi într-un procent mult mai mare a sumelor datorate către stat, costurile măsurii ar fi acoperite în timp inclusiv din aceste venituri suplimentare provenite din valorificarea produselor infracţiunilor”.
*Articol preluat de pe site-ul Lumea Justiţiei
