Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Odată cu anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024, pe rolul instanțelor judecătorești, la secțiile de contencios administrativ și fiscal ale mai multor curți de apel, cu precădere pe rolul celei de la Curtea de Apel București, dar chiar și la Tribunalul București, precum și la Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost formulate zeci de cereri de anulare a Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din data de 6 decembrie 2024.
S-a solicitat atât anularea hotărârii CCR, cât și suspendarea efectelor juridice ale acesteia, iar contestatarii sunt mai mulți avocați, printre care se numără și avocata lui Călin Georgescu.
Este vorba despre alte spețe decât celebrul proces în care este implicat însuși Călin Georgescu, prin care s-a solicitat anularea deciziilor Biroului Electoral Central de sistare a procedurilor aferente organizării turului al doilea, proces respins, la data de 30 decembrie 2024, de către Curtea de Apel București și care urmează să fie soluționat, definitiv, la finalul acestei săptămâni, la Înalta Curte de Casație și Justiție. În dosarele respective, deschise la mai multe instanțe, așa cum am arătat anterior, au fost pronunțate deja soluții pe fond sau chiar în recurs, cererile de chemare în judecată fiind respinse ca inadmisibile, pe motiv că instanțele judecătorești nu au competența generală să judece o hotărâre definitivă și general obligatorie emisă de către Curtea Constituțională.
Cel puțin 14 procese care vizează, în mod direct sau indirect, desființarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care instanța de contencios constituțional a hotărât anularea integrală a procesului electoral aferent alegerilor prezidențiale din anul 2024, au fost înregistrate, începând cu data de 8 decembrie 2024, pe rolul diferitelor instanțe judecătorești de drept civil.
Cea mai „bombardată” instanță cu astfel de spețe este Curtea de Apel București. Aici, spre exemplu, a fost înregistrat, la data de 10 decembrie 2024, dosarul nr. 7713/2/2024, care a fost pus pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal, având ca obiect suspendarea executării actului administrativ – decizia Curții Constituționale. Reclamantul se numește Dorel Cristian Ursa, avocat în cadrul Baroului Brașov.
La data de 12 decembrie 2024, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, ridicată din oficiu, constatând că această competență este cea a Curții de Apel Târgu Mureș. Hotărârea judecătorilor a fost una fără cale de atac, motiv pentru care, la data de 19 decembrie 2024, procesul, adică dosarul, cu același număr și cu același obiect, a fost înregistrat pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel Târgu Mureș. La data de 23 decembrie 2024, instanța a admis excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești, invocată din oficiu. Motiv pentru care, judecătorii au respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul Dorel Cristian Ursa, în contradictoriu cu pârâta Curtea Constituțională a României. Hotărârea Curții de Apel Târgu Mureș este atacabilă cu recurs, însă, până la ora redactării acestui articol, recursul nu fusese declarat.
Citește pe Antena3.ro
Curtea de Apel București, cea mai solicitată
Iar acest gen de procese, având ca țintă aceeași hotărâre a Curții Constituționale, au curs cu duiumul.
Tot la Curtea de Apel București, la data de 24 decembrie 2024, în Ajunul Crăciunului, a fost înregistrat un nou dosar, având numărul 8116/2/2024, care are ca obiect tot anularea actului administrativ – Hotărârea Curții Constituționale. Petent în acest dosar este Marin Pravă, iar pârâta este Curtea Constituțională a României. Primul termen de judecată în acest proces a fost stabilit pentru săptămâna aceasta, 16 ianuarie 2025.
De asemenea, tot la Curtea de Apel București a fost înregistrat, la data de 3 ianuarie 2025, dosarul având numărul 8/2/2025, având ca obiect o acțiune în constatare. De data aceasta, reclamantul se numește Gheorghe Gabriel Căcescu, avocat în cadrul Baroului Iași, iar pârâții sunt Curtea Constituțională a României și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice. Termenul de judecată a fost stabilit tot pentru data de 16 ianuarie 2025.
Același avocat Gheorghe Gabriel Căcescu a mai deschis, tot la Curtea de Apel București, și procesul înregistrat, la data de 8 ianuarie 2025, sub numărul 45/2/2025, al cărui obiect este fără echivoc anularea actului administrativ Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 32 din data de 6 decembrie 2024. În acest proces, au fost chemați în judecată, de asemenea, pârâții Curtea Constituțională a României și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice. Termenul de judecată fusese stabilit pentru ieri, 14 ianuarie 2025. Până la ora închiderii ediției, instanța nu a anunțat dacă a luat vreo decizie în acest caz.
Până și tribunalele au primit astfel de cereri
Mai departe, la Curtea de Apel București a fost înregistrat, în data de 10 ianuarie 2025, Dosarul nr. 114/2/2025, având ca obiect „acțiunea în constatare”. Aici, reclamanții sunt Asociația Juriștilor pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților (JADL) și avocata Marina Ioana Alexandru, care este nimeni alta decât avocata fostului candidat la alegerile prezidențiale, anulate, din anul 2024, Călin Georgescu.
Pârâții chemați în judecată sunt Curtea Constituțională a României și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice. Termenul de judecată a fost stabilit pentru astăzi, 15 ianuarie 2025.
143.2.2024 este numărul unui alt dosar înregistrat, la data de 13 ianuarie 2025, pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel București. În acest dosar, se cere din nou anularea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024. În acest proces, reclamantul se numește Sorin Hîrțan, iar pârâtul este tot Curtea Constituțională a României. Nu a fost, încă, alocat un prim termen de judecată în acest proces.
De asemenea la Curtea de Apel Bacău a fost înregistrat, la data de 10 ianuarie 2025, Dosarul nr. 10/32/2025, pus pe rolul Secției a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal, având ca obiect anularea actului administrativ. Reclamantul este David Florian, iar pârâtul este Curtea Constituțională a României, procesul așteptând, și în acest caz, alocarea unui prim termen de judecată.
Două dosare similare se regăsesc și pe rolul Secțiilor a IV-a și a V-a Civilă de la Tribunalul București. În niciunul dintre ele nu a fost alocat un termen de judecată. Primul a fost înregistrat, sub numărul 48052/3/2024, la data de 20 decembrie 2024, are ca obiect „alte cereri” și îl are drept reclamant pe Augustin Ostace. Pârâta este CCR. Al doilea dosar, înregistrat sub numărul 48874/3/2024, are ca obiect o acțiune în răspundere delictuală, iar reclamantul se numește maior în rezervă Dr. Ing. Dan Băzăvan, ex-șef Structură de Securitate în cadrul UM 02576 București din cadrul MApN. Pârâta este, de asemenea, Curtea Constituțională a României.
La Curtea de Apel Alba Iulia, acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă
Lucrurile nu se opresc aici. La data de 13 decembrie 2024, la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Alba Iulia a fost înregistrat un alt dosar, având numărul 639.57/2024, având ca obiect principal anularea Deciziilor Biroului Electoral Central și suspendarea actului administrative – Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024. Cea care a formulat contestația este Claudia Madina Goage, avocat în Baroul București. Pârâții chemați în judecată sunt Biroul Electoral Central și Curtea Constituțională a României.
La primul termen de judecată, care a avut loc la data de 17 decembrie 2024, Curtea de Apel Alba Iulia a amânat judecarea cauzei pentru data de 23 decembrie 2024, revenind cu o solicitare către pârâtul Biroul Electoral Central cu mențiunea de a depune documentația care a stat la baza emiterii actelor administrative atacate. Cu alest prilej, instanța a introdus în cauză, în calitate de pârât, și Curtea Constituțională a României, pe care a citat-o cu mențiunea de a depune întâmpinarea în termen de 48 de ore și că va comunica un exemplar al cererii de chemare în judecată.
La data de 23 decembrie 2024, Curtea de Apel Alba Iulia a emis Hotărârea nr. 338/2024, prin care a admis excepția lipsei calității de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central pentru alegerea președintelui României din anul 2024, invocată de instanță din oficiu. De asemenea, judecătorii au anulat cererea introductivă de instanță, având în ca obiect anularea Deciziei nr. 230D din 6 decembrie 2024 și a Deciziei nr. 231 din 7 decembrie 2024, respectiv suspendarea efectelor Deciziei nr. 231D din 7 decembrie 2024, formulată de reclamanta Claudia Madina Goage în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea președintelui României din anul 2024, pentru lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului.
Totodată, Curtea de Apel Alba Iulia a admis excepția inadmisibilității cererii adiționale, ridicată de instanță din oficiu, și a respins cererea adițională având ca obiect anularea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din data de 6 decembrie 2024, formulată de aceeași reclamantă Claudia Madina Goage în contradictoriul cu pârâta Curtea Constituțională a României, ca inadmisibilă.
Constituția nu permite anularea unui act remis de către instanța de contencios constituțional
Din acțiunile depuse în instanțe, se poate observa că procesele soluționate au venit cu o respingere a acțiunilor. Motivul este unul simplu și este evidențiat și de către Înalta Curte de Casație și Justiție, chemată, tot în această perioadă, să judece astfel de cereri.
Concret, la data de 9 decembrie 20244, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrat Dosarul nr. 2889/1/2024, având ca obiect „alte cereri”. Reclamantul este Marcel Călin, iar intimata este Curtea Constituțională a României. La data de 12 decembrie 2024, instanța supremă a admis excepția necompetenței generale a instanțelor judecătoreși și, prin Hotărârea nr. 6025/2024, definitivă, a respins cererea formulată de contestatorul Marcel Călin împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 6 decembrie 2024 pronunțată de către Curtea Constituțională, privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României din anul 2024, ca inadmisibilă.
În aceeași zi de 9 decembrie 2024, tot la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrat Dosarul nr. 2890/1/2024, având ca obiect „alte cereri”. Reclamantul contestator se numește David Matt Ian, om de afaceri, care a chemat în judecată pârâta Curtea Constituțională.
La data de 11 decembrie 2024, ÎCCJ a pronunțat Hotărârea nr.l 5970.2024, definitivă, prin care, din nou, a admis excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești și a respins cererea formulată de contestatorul David Matt Jan împotriva Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 de anulare a procesului electoral privind alegerea președintelui României din anul 2024 ca inadmisibilă.
Mai există pe rolul instanței supreme încă un dosar, având numărul 537.39.2024 din 9 decembrie 2024, prin care se solicită emiterea unei ordonanțe președințiale, unde reclamantul Gabriel Dănuț Barbir a chemat în judecată Curtea Constituțională. Deocamdată, în acest dosar nu a fost stabilit un prim termen de judecată.
ÎCCJ se declară, definitiv, necompetentă în astfel de spețe
Toate aceste spețe se adaugă celebrului proces deschis la Curtea de Apel București de către Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și de către fostul candidat la alegerile prezidențiale din anul 2024, Călin Georgescu (FOTO), prin care s-a cerut anularea deciziilor BEC, emise în baza aceleiași Hotărâri a CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 de anulare a alegerilor prezidențiale. Acțiunea a fost respinsă de către instanța de fond printr-o hotărâre motivată, în data de 30 decembrie 2024. Recursul urmează să fie judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, mâine, 16 ianuarie 2025.
Concluzia care se poate desprinde din jurisprudența citată este aceea că instanțele judecătorești nu pot judeca o hotărârea Curții Constituționale și nu pot desființa un astfel de act. În Codul de procedură civilă se prevede, la articolul 129, că necompenetența instanțelor este de ordine publică sau de ordine privată. Necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești. Asta, deoarece, în articolul 147 din Constituția României, la alineatul 4, se prevede că deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Mai mult, în Legea nr. 47/1992 prevede că Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională din România. CCR este independentă fapă de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și acestei legi 47/1992. Iar în exercitarea atribuțiilor care îi revin, Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sala. Competența Curții Constituționale nu poate fi contestată de nicio autoritate publică.
CCR pronunța decizii, hotărâri și emite avize. Hotărârile privesc, printre altele, criteriile prin care CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și prin care confirmă rezultatele sufragiului. Conform articolului 145 din Constituție, judecătorii CCR sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe durata mandatului. Potrivit articolului 61 din Legea nr. 47.1992, judecătorii CCR nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile și voturile exprimate la adoptarea soluțiilor.
