Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raportul de respingere a fost votat chiar de inițiatorul proiectului, senatorul PNL Daniel Fenechiu. Intrată în „malaxorul” avizărilor, legea a primit doar avize negative de la Consiliul Economic și Social, de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru Muncă, toate acestea stabilind că… propunerile făcute de Fenechiu există deja în Codul Muncii aflat în vigoare. Printre cei 24 de parlamentari care susțin, prin semnătură, acest proiect de lege se numără și proaspăt desemnata judecătoare la Curtea Constituțională, senatoarea liberală Iuliana Scântei.
Proiectul de lege în discuție vizează modificarea Legii nr. 53/2003, privind Codul Muncii, iar conform textului care se află în dezbaterea Parlamentului, articolul 112, alineat 1 ar trebui să sune în felul următor: „Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabilește cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, în funcție de raportul contractual dintre angajat și angajator. Ea poate fi și de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână”.
Forma inițiată de senatorul PNL Daniel Fenechiu mai spune că articolul 113, alineat 1, al aceleiași legi ar trebui să prevadă că „repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu două zile repaus. Această repartizare a timpului de muncă se stabilește de comun acord între angajator și angajat și poate fi de 10 ore pe zi, timp de patru zile pe săptămână, cu trei zile repaus, dar cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului UE”.
CES: Patru articole din Codul Muncii reglementează deja măsurile propuse
Discuția despre reducerea numărului de zile din săptămână, pentru programul de lucru, de la cinci, la patru nu este nouă și ea este dezbătută inclusiv în vestul Europei. Însă forma prin care senatorul PNL Daniel Fenechiu a inițiat-o pentru a fi implementată în România este considerată inacceptabilă de către instituțiile și entitățile care avizează legile.
Relevant în acest sens este avizul nefavorabil emis de Consiliul Economic și Social (CES). În documentul întocmit în acest sens, CES arată că „actualul cadru legal este acoperitor, săptămâna de lucru de patru zile fiind posibilă și în baza prevederilor actuale ale Codului Muncii”.
Cu alte cuvinte, senatorul inițiator a supus la vot o prevedere legală deja existentă. „Și în acest moment, Codul Muncii permite repartizarea programului de lucru a câte 10 ore pe zi, timp de patru zile pe săptămână”, subliniază CES, care face trimitere exactă la articolele din legea în vigoare: articolul 113 alineat 1, articolul 115 alineat 1, articolul 116 și articolul 118.
Citește pe Antena3.ro
Însă în acest aviz se mai subliniază și riscurile care ar apărea dacă proiectul propus ar fi adoptat. „Pentru formula propusă de inițiator există riscul de a elimina altă repartizare a timpului de muncă săptămânal, cum ar fi sistemele 12/24, 24/48, 10/10/8/8/4 etc.”
Riscuri majore
Consiliul Economic și Social mai arată faptul că textul de lege propus este scris necorespunzător. „În textul propunerii legislative nu se poate face trimitere la o Directivă europeană. Aceasta se transpune în lege, iar România a transpus deja Directiva 88/2003, chiar prin Codul Muncii”, se precizează în documentul citat.
La toate acestea, se adaugă concluzia conform căreia măsurile propuse de senatorul Daniel Fenechiu „pot afecta grav activitatea de producție, angajatorii aflându-se în imposibilitatea de a acoperi întreg programul de producție cu personal disponibil. Același lucru se poate întâmpla și în cazul serviciilor care lucrează cu publicul, deoarece pot apărea situații în care o zi din săptămână va rămâne neacoperită cu personal”.
Și Directiva de care vorbește este deja implementată
La rândul său, Consiliul Legislativ care, de asemenea, a avizat negativ proiectul de lege, arată că din expunerea de motive pe care Daniel Fenechiu și-a întemeiat demersul legislativ „nu reiese că soluțiile preconizate să fi fost precedate de o temeinică fundamentare”.
„Expunerea de motive este sumară. Nu prezintă concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare și evaluărilor statistice. Nu există referiri la impactul asupra sistemului juridic sau la consultările derulate în vederea elaborării propunerii”, se subliniază în avizul negativ.
Consiliul Legislativ mai atrage atenția asupra „caracterului superfluu al modificărilor preconizate, caracter generator de paralelisme legislative, deoarece durata de 4 zile a săptămânii de lucru nu este interzisă de prevederile actuale ale Codului Muncii, care transpun dispozițiile Directivei 2003/88/CE”.
Daniel Fenechiu: Vom avea mai multe locuri de muncă. Dacă angajatorii au bani
Și, pentru că entitățile avizatoare au făcut trimitere la expunerea de motive pe care senatorul PNL Daniel Fenechiu și-a întemeiat propunerea legislativă, putem spicui, la rândul nostru, din ea. Fenechiu scrie că proiectul său „preia o propunere a unui senator liberal pe care a inițiat-o în legislatura 2012-2016”, precizând că „este necesară introducerea acestui aspect în Codul Muncii, pentru o legitimare și o susținere a productivității muncii”.
Astfel, parlamentarul liberal este de părere că „tinerii absolvenți de studii superioare, precum și persoanele între 25 și 40 de ani sunt extrem de adaptabile și o să le fie mai ușor să se integreze în acest program”. Mai departe, se invocă în acest document că „persoanele cu familii (1 – 2 copii) de peste 30 de ani vor accepta această transformare ca pe un impuls pentru petrecerea timpului liber pentru o perioadă mai îndelungată alături de cei dragi”,
Daniel Fenechiu susține că, potrivit specialiștilor în resurse umane, „perioada de adaptare la un astfel de program depinde de la om la om, dar, în medie, un astfel de obicei se formează cam în trei luni. În același timp, fiecare angajator (de la privat sau public) trebuie să își asume că, cel puțin un timp, randamentul oamenilor nu o să fie același ca înainte de schimbarea programului. Dar, odată ce trece perioada de acomodare, poate crește productivitatea muncii, totul depinde foarte mult de domeniul de activitate”.
Partea plină a paharului
Însuși inițiatorul acestei legi pare să evalueze efectele negative ale proiectului. În documentul citat se arată că „dacă, per total, programul companiei va rămâne de cinci zile pe săptămână, dar niciun angajat nu va munci mai mult de patru zile, rezultă că patronul trebuie să facă noi angajări”. Dar Fenechiu vede și partea plină a paharului: „Așadar, s-ar crea mai multe locuri de muncă, cu condiția ca patronul să aibă cu ce să plătească noii angajați. Partea proastă este că, cel mai probabil, produsele vor deveni mai scumpe, dar mai mulți angajați înseamnă un consum mai mare în economie”.
Senatorul PNL este de părere că „după ce angajatul va trece de perioada de acomodare, va realiza că are la dispoziție un weekend prelungit, în care se odihnește mai bine, ținând cont de cele trei zile libere. În același timp, la nivel macroeconomic, s-ar crea impulsul unei creșteri a consumului și, implicit, a vânzărilor și profitului în domeniul alimentației publice, serviciilor și turismului, datorat acestui weekend prelungit”.
Același senator PNL era cât pe ce să reducă la zero programul de muncă al celor nevaccinați anti-COVID
Daniel Fenechiu, inițiatorul principal al acestui proiect legislativ care propune reducerea la patru zile a săptămânii de lucru, era cât pe ce, în toamna anului trecut, să pună umărul la reducerea chiar la zero a zilelor de lucru, pentru o largă majoritate a cetățenilor activi ai României, după ce, ca membru în Comisia Juridică a Senatului, a susținut amendamente la un proiect inițiat de Florin Cîțu prin care accesul la locul de muncă, la stat și la privat, să fie permis doar pe baza prezentării dovezii vaccinării anti-COVID-19 sau a rezultatului negativ al unui test RT-PCR plătit de angajat din buzunarul propriu. Legea a ajuns la vot, în Senat, unde a picat pentru că nu s-a întrunit cvorumul de vot.
Atitudinea lui Daniel Fenechiu pe marginea acestui subiect a fost îmbrățișată și de președintele Comisiei Juridice, senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, cea care, de luna viitoare, va prelua funcția de judecător la Curtea Constituțională. Iuliana Scântei se află și pe lista semnatarilor care susțin și proiectul de lege cu privire la reducerea la patru zile a săptămânii de lucru.
Și acest proiect de lege a ajuns la vot în Senat, însă cu raport de respingere emis de Comisia pentru Muncă. Iar votul dat în Plen, în data de 20 mai 2022, este unul mai mult decât interesant. Au fost 99 de senatori prezenți, dintre care 58 au votat pentru adoptarea raportului de respingere și doar 41 pentru respingerea raportului de respingere. 19 senatori PNL, printre care și inițiatorul Daniel Fenechiu, au votat pentru adoptarea raportului de respingere a acestei legi. În favoarea legii au votat 40 de senatori PSD și Diana Ivanovici Șoșoacă.
Legea a ajuns la Camera Deputaților, for decizional, iar Comisia pentru Muncă are termen de depunere a raportului data de 16 iunie.
