Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astfel, orice hotărâre judecătorească definitivă abuzivă care privește, printre altele, accidentele de circulație soldate cu vătămare corporală din culpă, furtul, violarea domiciliului sau a corespondenței, violul ori abandonul de familie nu mai poate fi atacată, conform acestei modificări a legii, cu recurs în casație de nimeni. Nici de partea vătămată, nici de inculpat, nici măcar de procuror.
Legea 135/2010, privind Codul de procedură penală a suferit mai multe modificări, prin adoptarea de către Parlamentul României, în anul 2013, a unui proiect de lege inițiat de Guvernul condus, la acea dată, de Victor Ponta, proiect care a devenit Legea 255/2013. Astfel, Codul de procedură conține, de nouă ani, un articol 434, alineat 2, litera „e” care interzice exercitarea căii extraordinare de atac a recursului în casație în cauzele care privesc infracțiuni pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a părții vătămate.
Încă din 2018, în două dosare care vizează această interdicție, aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost formulate excepții de neconstituționalitate ale acestui articol din lege, iar instanța supremă a admis sesizarea Curții Constituționale.
Înalta Curte: Legea discriminează
Înalta Curte arată, în punctul său de vedere transmis CCR, că aceste dispoziții introduse în Codul de procedură penală încalcă flagrant mai multe articole din Constituția României, referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și tratatele internaționale pentru drepturile omului.
Concret, persoanele implicate în cauze soluționate cu hotărâri definitive, pe care le consideră nelegale, nu mai pot uza de o cale extraordinară de atac, prevăzută de toate aceste prevederi subliniate de ÎCCJ, întrucât, ce să vezi, acțiunea penală a fost pusă în mișcare la plângerea prealabilă a părții vătămate.
„Recursul în casație urmărește aplicarea unei practici unitare la nivelul întregii țări. Prin intermediul acestei căi extraordinare de atac, a cărei competență de soluționare este a Înaltei Curți de Casație și Justiție, este analizată conformitatea hotărârilor penale definitive cu regulile de drept, prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege. (…) Acest articol din Cpp creează în mod nejustificat un tratament juridic diferențiat, generând discriminare, prin excluderea de la controlul judiciar a unei categorii de hotărâri judecătorești care soluționează fondul cauzei penale”, mai arată ÎCCJ în acest document.
Parlamentul și Executivul s-au ascuns de acest proces
Merită subliniat că, deși aceste excepții se află pe rolul CCR din anul 2018, până la decizia Curții Constituționale, care a avut loc pe data de 7 aprilie 2022, nici președintele Camerei Deputaților, nici președintele Senatului, nici Guvernul României, dar nici Avocatul Poporului nu au transmis instanței de contencios constituțional un punct de vedere pe această temă.
Ce gen de infracțiuni nu pot face obiectul unui recurs în casație, conform articolului declarat neconstituțional
Studiind infracțiunile prevăzute și pedepsite, conform Codului Penal, aflăm că faptele pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sunt diverse, unele dintre ele des întâlnite, mai ales atunci când este vorba despre infracțiuni din culpă.
Astfel, vorbim despre lovire și alte violențe, despre vătămarea corporală și despre vătămarea corporală din culpă. Cele mai multe astfel de fapte apar în accidentele de circulație. De asemenea, au același regim al punerii în mișcare a acțiunii penale violarea secretului corespondenței, divulgarea secretului profesional, violul, furtul, abuzul de încredere, gestiunea frauduloasă, distrugerea, abandonul de familie, nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorilor sau tulburarea de posesie. Hotărârile definitive pronunțate cu privire la aceste fapte nu pot fi atacate cu recurs în casație.
CCR a admis, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a declarat neconstituțional acest articol din Codul de procedură penală. Decizia CCR 208/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, săptămâna aceasta, pe data de 24 mai. „Prevederile în cauză creează o vădită inegalitate de tratament prin împiedicarea accesului la justiție și lipsesc procurorul de pârghiile necesare exercitării rolului său specific în cadrul fazei de judecată a procesului penal”, arată Curtea Constituțională în motivarea acestei decizii.
