Cenzurat fara secretarul CC

Cea mai mare parte din materialele difuzate in programul "liber" din ultima noapte din 1989 a fost filmata in timpul regimului comunist. Chiar daca, gratie Revolutiei, inregistrarile nu au mai trecut prin furcile caudine ale comisiilor de cenzura, textierii, actorii, realizatorii se cenzurau singuri. De nevoie. Sau de frica.

In 1988, Nicolae si Elena Ceausescu au primit pentru ultima data urarile Plugusorului

Pe 22 decembrie 1989, in momentul in care Ceausescu fugea din Piata Palatului, in studiourile TVR se filma Plugusorul. La Sala Radio se inregistrau cantece corale patriotice. Filmarile au fost intrerupte brusc. Realizatori, tehnicieni, artisti priveau siderati monitoarele pe care erau transmise, in direct, evenimentele din Piata Palatului (n.r. - actuala Piata a Revolutiei). Nimeni nu banuia ce avea sa urmeze. Dar toti au stiut, nerostit cu voce tare, ca nu mai are rost sa continue filmarile "omagiale". Sa incerci, dupa 15 ani de democratie, sa reconstitui ce s-a intamplat la sfarsitul lui decembrie 1989 in fosta Radioteleviziune Romana este o munca sisifica. Multi dintre oamenii implicati in acele evenimente, cu care am vorbit in speranta ca vom reusi sa reconstituim jocul de puzzle "Revelion ’90", ne avertizau ca nu vom reusi sa ne ducem munca la bun sfarsit. Fie pentru ca detaliile s-au estompat o data cu trecerea timpului, fie pentru ca unii vor sa se detaseze de amintirile neplacute, ori fiindca au lucrat "pe banda rulanta" la atatea programe de sarbatoare, incat amanuntele se amesteca. N-au reusit sa ne descurajeze. Ne-am incapatanat sa ne transformam in detectivi si sa punem cap la cap toate informatiile pe care le-am dezgropat.

CONTRADICTII. Nu putine au fost cazurile in care interlocutorii s-au contrazis in privinta anumitor momente importante din programul de Revelion. Nu e prea clar daca Ion Iliescu, in calitatea sa de sef al noului Front Democrat al Salvarii Nationale, a tinut sau nu un discurs. Asa cum nu se stie exact cum a fost marcat miezul noptii: prin imagini cu orologiile din Muzeul Ceasurilor de la Ploiesti, cum sustine Ioana Bogdan, printr-o lumanare aprinsa intru comemorarea victimelor Revolutiei, dupa cum isi amintesc Octavian Iordachescu si Dumitru Morosanu, ori prin cadrul cu ceasul din Studioul 5 si artificii "importate" de la televiziuni straine, in varianta lui George Marinescu. Si artistii au dat raspunsuri care se bat cap in cap in ceea ce priveste obligativitatea recitarii de texte patriotice. Daca Olga Delia Mateescu afirma ca era "obligatie de serviciu", Iarina Demian spune ca, "daca voiai cu adevarat sa scapi de replicile laudative, puteai sa te strecori".

UNANIMITATE. Chiar daca am avut parte de declaratii contradictorii, putem spune ca au fost si destule situatii in care toata lumea a fost de acord cu toata lumea. Cenzura omora textele, iar umoristii si actorii ajunsesera sa se autocenzureze, ca oamenii de la Comitetul Central (CC) sa nu le mai taie replicile. Viza finala pentru Revelioane o acorda, in general, un secretar cu propaganda, de la CC. Au fost amintite nume ca Suzana Gadea, Dumitru Popescu, Paul Niculescu Mizil. Pana la acest nivel, programul trecea prin alte trei-patru vizionari, in urma carora "fiecare taia cate o craca din bradul de Craciun, pana ramaneam cu un arac de difuzat pe post", cum plastic s-a exprimat realizatorul Octavian Iordachescu.

Cei care au lucrat pentru "Revelion ’90" il regreta la unison pe Tudor Vornicu, omul de televiziune care stia exact cat, cui sa ceara si cum sa-i "vrajeasca" pe cenzori pentru a salva munca a sute de oameni. Tudor Vornicu trecuse in nefiinta pe 1 aprilie 1989 si a fost nevoie de o intreaga echipa pentru a-l inlocui. Dumitru Morosanu, Octavian Iordachescu, Ioana Bogdan, Titus Munteanu, Sergiu Ionescu, Marioara Murarescu, Florentina Satmari si Mariana Soitu au muncit umar la umar pentru a realiza un revelion cel putin la nivelul celor facute de mentorul lor. Planurile, si asa demarate tarziu - abia in noiembrie - le-au fost rasturnate de Revolutie. Saptamana 17-25 decembrie va fi una pe care nu o vor uita vreodata.

Precipitarea evenimentelor de la Timisoara a facut ca materialele deja montate sa nu mai treaca prin sala de vizionare, pentru ca tovarasii de la CC erau prea ocupati cu sedintele de urgenta. Iar dupa 21-22, a urmat nebunia asediului in televiziune. Zile intregi, realizatorii si tehnicienii au dirijat emisia de sub mese, unde se adaposteau de gloante. "Trei zile nu am iesit din birou, nici macar la toaleta. Nu aveam mancare, telefoanele cu exteriorul erau taiate, fumam scame de pe covor cu batul de chibrit", isi aminteste Ioana Bogdan. In aceste conditii, multe filmari pentru Revelion n-au mai ajuns in cabina de montaj, iar coordonatorii programului au folosit aproximativ 80% din materialele deja finisate. Au inlaturat doar tronsoanele omagiale. O parte din ele (cele care au disparut) exista si astazi in Arhiva TVR, neprelucrate.

FARA DESFASURATOR. Prin amabilitatea TVR, ni s-a permis sa vizionam 360 de minute de inregistrari in doar doua ore. Am avut totusi timp sa retinem cateva poante care ii amuzau pe parintii nostri, desi noua ni s-au parut rasuflate. Un parinte vine la "profesorul" Dem Radulescu. "Tovarasu’, degeaba mi-ati meditat copilul, ca tot nota 4 a luat!". "O fi ceva ereditar!", ii raspunde Bibanu’. Alt exemplu: Sotia catre sotul bolnav - "Draga, la functia ta, nu pot sa-i spun sefului tau ca te doare capul. O sa-i spun ca ai gripa!".

Nu ascundem faptul ca un desfasurator al Revelionului ’90 ne-ar fi usurat enorm demersul documentarii. Insa toate caietele de sumar ale programului au disparut. Iar in cele trei cincinale de democratie, angajatii Televiziunii Romane nu au reusit sa se dezvete de sistemul vizelor, de birocratie ori sa invete sa "vanda" (cu factura) produsele. Daca realizatorilor de atunci le-a fost greu sa faca primul Revelion "liber", noua, acum, la 15 ani de la Revolutie, ne-a fost cel putin la fel de greu sa-l reconstituim. Cu atat mai mult, "Revelion ’90" este o editie speciala. De colectie.

ANUL DE GRATIE 1989: ZARURILE AU FOST ARUNCATE

Primul program liber, fara discursul dictatorului Ceausescu

Un an straniu, dominat de rasturnari de situatie. Seria este deschisa, pe 1 aprilie, de moartea lui Tudor Vornicu, omul care jongla cu cenzura si dadea telespectatorilor o portie destul de generoasa de divertisment. Degringolada in televiziunea de stat. A fost nevoie de sapte luni pentru ca ucenicii lui sa inceapa munca la Revelion ’90. Pentru ca erau in mare intarziere, realizatorii ajunsesera sa se "bata" pentru grupurile de montaj. Ghici cu cine? Cu producatorul "Cantarii Romaniei", Luminita Constantinescu, care nu intelegea de ce nu este lasata sa lucreze. Nu reusise sa dezlege misterul "Timisoara".

Era in saptamana 17-25 decembrie. Ca ironie a sortii, "Cantarea Romaniei", care trebuia difuzata in seara de Ajun a Craciunului, era filmata chiar in judetul Timis. Mai trebuia doar montata. Nu a mai fost cazul. Televiziunea era sub asediul revolutionarilor. Producatorii Revelionului s-au trezit ca nu mai au, nici ei, cui sa dea socoteala. Si-au scos din sertare inregistrari care fusesera interzise ani la rand, au luat de la Euroviziune muzica la moda in Vestul Europei si au asteptat, sub gloante, seara de 31 decembrie.

BRIZA LIBERTATII. Un Revelion bogat in intamplari inedite. Mihaela Runceanu canta, vesela, la tv, desi era moarta de doua luni. Romanii habar n-aveau. Decorul arata ca la Craciun, cu brad, stelute si paiete. Din studioul 4, crainicul George Marinescu facea comentarii pe imagini filmate in piata, unde romanii petreceau pentru prima data fara Ceausescu.

In loc de Plugusorul comunist, s-a cantat Lambada braziliana. In loc de cuvantarea dictatorului, s-au dat artificii. In loc de planuri cincinale, au cantat Gheorghe Zamfir si Tudor Gheorghe. In loc de indoctrinare, romanii si-au luat prima ratie de libertate. La tv.

.

COLINDE INSANGERATE Dupa fuga lui Ceausescu, cei din televiziune s-au gandit ca romanii, vaduviti atatia ani de traditii, au nevoie de ele. "Cateva zile am difuzat colinde de pe discurile cu Madrigal, sprijinite de imagini cu natura, pana am filmat primele colinde. Erau cantece insangerate. Primul clip, facut cu regretatul Anghel Mora si cu Liviu Tudan, era dedicat copiilor morti in Revolutie. Nu pot uita imaginea unui sir de copii imbracati in camasi albe, un sir de ingeri care, in loc sa mearga spre cer, se indreptau spre pamant", povesteste realizatorul tv Ioana Bogdan. STUDIO SPECIAL LA COMITETUL CENTRAL De obicei, programul de Revelion incepea la ora 21:00 si se termina la 5:00 dimineata. In total, opt ore. Tronsonul omagial era extins la vreo doua ore care erau aproape in exclusivitate dedicate "conducatorului iubit", cu Plugusorul, discursul oficial si corurile omagiale. "De caseta cu discursul nu ne ocupam noi. Exista la Comitetul Central un studio special amenajat pentru Ceausescu, unde se filmau aceste cuvantari, de obicei pe 29-30 decembrie. La noi venea brutul gata filmat, il montam, era verificat si produsul statea sub cheie pana in noaptea difuzarii", isi aminteste producatorul Sergiu Ionescu. ROMANTELE DE LA LEBADA Filmarile pentru "Revelion ’90" au inceput tarziu. Nimeni nu indraznea sa-si asume responsabilitatea de coordonator. "Primul tur de manivela a fost tras la Hotelul Lebada, acolo unde s-a filmat calupul de romante - un gen preferat de familia Ceausescu. Pasul al doilea a fost filmarea partii de muzica usoara romaneasca, la Galeriile Comerciale din Ploiesti. Cu Laura Stoica, Monica Anghel, Silvia Dumitrescu si alti cantareti tineri. Filmarea a fost foarte indrazneata, chiar "violenta". Nu stiu daca ar fi luat viza", isi aminteste Octavian Iordachescu.