x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Coco Galescu şi Romeo Dunca au cucerit Polul Sud

Coco Galescu şi Romeo Dunca au cucerit Polul Sud

de Diana Scarlat    |    20 Ian 2012   •   21:00
Coco Galescu şi Romeo Dunca au cucerit Polul Sud

Alpinistul Cornel (Coco) Galescu si omul de afaceri Romeo Dunca au ajuns pe schiuri la Polul Sud pe 14 decembrie 2011, la 100 de ani de la prima cucerire a acestui 'capat al lumii'. Romanii s-au intors in tara si povestesc, 'la gura sobei', aventurile expeditiei lor.

Cei doi sunt mandri de reusita lor, in primul rand pentru ca in ultimii ani, spun ei, sentimentul patriotic a fost luat in deradere, iar aceasta expeditie a aratat lumii intregi ca romanii sunt si altfel decat cei prezentati in presa occidentala. Pemierul norvegian, Jens Stoltenberg, a parcurs ultimii kilometri alaturi de cei 16 temerari care au mers zilnic cate 20 de kilometri pe schiuri, timp de mai bine de doua saptamani. Stoltenberg a dezvelit bustul in gheata al ilustrului explorator norvegian Roald Amundsen si a arborat drapelul norvegian, la fel cum cercetatorul facuse cu 100 de ani in urma.

Expeditia celor doi romani a fost o premiera pentru Romania, iar pentru ei a insemnat multa munca si antrenamente dure, apoi o serie de aventuri care le-au dat emotii celor de acasa. Coco Galescu si Romeo Dunca au cucerit Polul Sud alaturi de alti 14 membri ai echipajului, din Norvegia. Cei doi se gandeau inca din 2007 la aceasta calatorie, de cand au petrecut mai multe nopti la Polul Nord, dar expeditia a fost programata pentru sfarsitul lui 2011, pentru a marca astfel centenarul primei expeditii la Polul Sud a norvegianului Roald Amundsen (14 decembrie 1911). 'Vrem sa stam la aceeasi masa cu tari precum Norvegia, Italia, Germania sau SUA. Sa fim respectati si sa ne mandrim ca suntem romani, nu doar sa auzim lucruri negative despre ceea ce fac unii dintre conationalii nostri', declara Romeo Dunca intr-o conferinta de presa inainte de plecare. Cei doi romani au stiut foarte bine, inca de la inceput, ca dificultatile si riscurile unei asemenea aventuri sunt aceleasi ca si acum 100 de ani, dar si le-au asumat si au castigat 'pariul' cu Polul Sud.

Traseul a fost parcurs in mai bine de doua saptamani, fiind plin de pericole. 'Am fost nevoiti sa-l caram pe targa, cu randul, pe nepotul unuia din cei patru membri ai expeditiei lui Roald Amundsen. Acesta avea la el un ceas de aur daruit de renumitul explorator norvegian bunicului sau chiar la Polul Sud, iar dupa exact 100 de ani ceasul a revenit in acel loc', povesteste Coco Galescu.

Alpinistul mai spune ca expeditia nu ar fi fost posibila fara sprijinul primarului Ion Marcel Vela si al Consiliului Local Caransebes, care au crezut in proiectul sau, ca de fiecare data. 'Cred ca este o datorie de onoare a oricarui edil, indiferent de culoarea sa politica, sa sprijine oamenii inzestrati, de aceea am sprijinit financiar aceasta expeditie. Ii multumesc si eu, public, lui Coco, pentru efortul si sacrificiile facute, pentru momente care sigur vor ramane in istoria urbei noastre. Nu-si va aduce nimeni aminte peste 100 de ani de numele primarului din 2011, dar, cu siguranta, performanta lui Cornel Galescu va fi recunoscuta de foarte multe dintre generatiile viitoare ale Caransebesului.

Prin reusita sa, municipiul nostru este din nou apreciat in Romania si in intreaga lume', spune primarul Vela. Expeditia a avut la dispozitie un buget de aproximativ 90 de mii de euro. 40.000 de euro este costul expeditiei la Polul Sud pentru fiecare membru, partea lui Coco Galescu fiind suportata de Primaria Caransebes si de sponsori. 'Pentru depasirea limitelor umane, natura momentului nu are importanta. Nu conteaza ca e criza sau nu', a mai spus primarul orasului Caransebes.

La Polul Sud, primejdia este si mai mare decat la Polul Nord, deoarece temperaturile sunt mult mai scazute, ajungand pana la minus 45 de grade Celsius, dar fiind resimtite de corp ca la minus 60 de grade Celsius. Cei care se incumeta sa plece intr-o asemenea aventura stiu ca un minut de nemiscare poate fi fatal, iar expunerea fetei la aer fara a asigura protectia cu crema poate duce la degeraturi. 'In sportul extrem, performanta are o conditie esentiala: inteligenta administrarii resurselor. De la ce cari cu tine, pana la dozarea energiei in picioare, echilibrarea circulatiei in corp. Mai departe, tine de fiecare: cum esti pregatit fizic, antrenat mental, cat de prieten ti-e organismul', explica alpinistul roman.

Coco Galescu si Romeo Dunca au plecat mai intai spre Buda­pesta, apoi au urmat traseul: Madrid, Santiago de Chile, Punta Arenas. Cu avionul, cursa de linie. De la Punta Arenas, o cursa mi­litara americana i-a preluat spre tabara Union Glacier din Antarctica, calatorind alaturi de alti sase membri ai expeditiei. 'Am zburat aproape patru ore pana la Punta Arenas, vremea a fost foarte frumoasa si am revazut cu emotie, din avion, Patagonia, acolo unde am fost cu Adi Prelipceanu in 2000. In aeroport ne-a asteptat Borge Ousland, care s-a bucurat sa ne revada dupa expeditia din 2007, la Polul Nord.

Totodata, au aparut si ceilalti membri ai expeditiei, 16 norvegieni, care au tinut mortis sa aniverseze Centenarul si sa aduca un omagiu lui Roald Amundsen', transmitea Coco Galescu din expeditie. Dupa ce s-au cazat la Punta Arenas, membrii expeditiei au plecat la un restaurant, pentru a se cunoaste mai bine. 'Sunt foarte prietenosi si placuti. Unul dintre ei era nepot de-al unuia din cei patru norvegieni triumfatori la Polul Sud in 1911. Alaturi de Amundsen. Surpriza a venit cand a scos din buzunar un ceas poleit cu aur despre care ne-a spus urmatoarele: bunicul meu l-a primit de la Amundsen dupa reusita lor la Polul Sud. Atat eu, cat si Romeo am fost foarte emotionati sa punem mana pe el. Parca am pus mana pe istorie', mai spune alpinistul roman.

Echipa lor a fost formata doar din norvegieni si romani, dar a mai fost o expeditie separata, forata din alti exploratori internationali, cele doua expeditii fiind prinse intr-o cursa ca aceea de acum 100 de ani, intre Scott si Amundsen. Intoarcerea era programata pentru data de 24 decembrie, dar conditiile meteo i-a mai intarziat o saptamana.

Problemele au aparut inca de pe drum. Celor doi le-a fost mai intai confiscata mancarea pe aeroportul din Santiago de Chile, pe 30 noiembrie. 'Pe aeroportul din Santiago ne-au fost confiscate, conform legilor chiliene, mai multe alimente, dupa ce un caine nenorocit le-a mirosit in bagaje. Am scapat doar cu avertisment, dar putea sa se lase cu amenda', povesteste Galescu. Dupa bucuria cuceririi Polului Sud, au mai urmat zile intregi de ratacire, dupa ce au ramas mai intai blocati la Polul Sud, apoi ceata le-a intarziat intoarcerea acasa, oprindu-i la Timisoara. Cei doi romani au reusit in cele din urma sa plece, pe 21 decembrie, cu un avion, de la Polul Sud, unde au ramas blocati din cauza vantului foarte puternic.

Au zburat la baza Union Glacer, unde, de asemenea, din cauza conditiilor meteo extreme, au mai fost nevoiti sa petreaca inca doua zile in cort, pana cand avionul de tip rusesc Tupolev a reusit sa aterizeze si sa decoleze. Au ajuns apoi cu bine in Chile, apoi au zburat patru ore la Punta Arenas, de acolo la Madrid si la Budapesta. Din capitala Ungariei au plecat spre Timisoara, unde au mai intarziat cateva zile.
Chiar daca a implinit 47 de ani luna trecuta, Coco Galescu este hotarat sa-si conti­nue seria de performante, insa, pentru moment, vrea sa se linisteasca putin, dupa efortul depus in cei 250 de kilometri parcursi pe schiuri spre Polul Sud. 'M-am intrebat chiar si acolo, la Polul Sud, de ce eu? Pentru ca sunt sportivi mult mai puternici decat mine, mult mai perseverenti, mult mai rezistenti.

Poate ca incapatanarea si forta gandului meu m-au facut sa duc la bun sfarsit aceste incercari', spune Coco Galescu. Alpinistul nu si-a luat 'concediu' la intoarcerea din expeditie, pentru ca vacanta de iarna a copiilor inseamna pentru el responsabilitati asumate. Coordoneaza acum o serie de tabere de schi la Muntele Mic, pentru copii cu varste intre 7 si 12 ani, incepatori si avansati. Alpinistul are ce sa le povesteasca micilor sai 'fani' pe care-i instruieste atat iarna, cat si vara, cu lectii de supravietuire, excursii si antrenamente intr-un parc de aventura situat la 20 de kilometri distanta de Caransebes.

Cetatean de onoare al judetului
Dupa ce a inregistrat mai multe premiere pentru Romania, privind cucerirea unor varfuri neatinse de alti alpinisti romani, Coco a fost numit cetatean de onoare al judetului Caras-Se­verin. S-a indragostit de munte la varsta de 10 ani. 'Pe vremea aceea practicam atletismul sub indrumarea domnului Almajan Guta Toma si iarna mergeam in cantonament pe Muntele Mic. Pentru ca nu functiona telescaunul am fost obligati sa urcam pe jos. A fost o provocare care mi-a placut, chiar daca ma simteam extrem de obosit dupa ce am mers mai bine de sase ore cu schiurile in spate. Am simtit insa ca asta ma reprezinta pe mine, lupta, dorinta de a merge pana la capat', isi aminteste Coco.

A descoperit apoi alpinismul, in vremea studenttiei. 'M-am indragostit la prima vedere de munte si de schi, sentiment care n-a incetat nici astazi. Cand am ajuns la facultate, m-am apucat de alpinism', mai spune el. In 1985, s-a inscris in Clubul Politehnica din Timisoara si a invatat tehnica alpina sub indrumarea profeso­rului Eugen Seracin. Intre 1986 si 1990 a castigat nenumarate concursuri de schi si alpinism.

Coco Galescu se mandreste cu nu mai putin de zece premiere romanesti si mondiale in alpinism si expeditii. In 1990, Coco Galescu a cucerit sase varfuri de peste 5.000 de metri, in Caucaz. In 1993, in premiera mondiala, a atins Varfului Kackar (3.937 m) din Turcia. In 1996 a cucerit Varful Dhaulagiri (8.168 m) din Himalaya. In 1997 a facut parte din prima echipa romaneasca, pe Varful McKinley (6.197 m) din Alaska, impreuna cu Constantin Lacatusu si escaladarea Vf. Mont Blanc. In 1998 a cucerit Vf. Aconcagua (6.962 m) din Anzi. In 2003 a fost membru in prima expeditie integral romaneasca pe Everest si a ajuns la 8.000 de metri cu doua coaste rupte. In 2007 a atins Polul Nord, dupa noua zile pe schiuri.

×
Subiecte în articol: special jurnalul de duminică