Mai exact, judecătorii nu vor mai avea posibilitatea să dea pedepse cu suspendare pentru o serie de infracțiuni asociate traficului de persoane. În prezent, condamnările cu suspendare sunt destul de frecvente în aceste spețe, susțin inițiatorii, iar în lipsa unor măsuri, există riscul intensificării traficului de persoane şi de minori.
Prin inițiativa legislativă pusă la începutul acestei săptămâni pe masa senatorilor, de doi deputați PSD - Alfred Simonis și Petre-Florin Manole - se propune modificarea, pentru a doua oară în ultimele luni, a Codului Penal, pentru înăsprirea unor pedepse.
Concret, proiectul de lege lungește lista infracțiunilor pentru care nu se pot da condamnări cu suspendare cu trei capitole: sclavia, traficul de persoane și traficul de minori.
„Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 209 (sclavia - n.r.), art. 210 (traficul de persoane - n.r.) și art. 211 (traficul de minori - n.r.)”, este noul alineat adăugat la articolul 91, care reglementează pedepsele cu suspendare.
„Asociat şi cu denumirea de sclavie modernă, traficul de persoane reprezintă o amenințare pentru libertatea, integritatea fizică şi psihică şi pentru viața celor care sunt victimizați în această formă de criminalitate ce produce în lume milioane de drame omeneşti”, arată inițiatorii în expunerea de motive, precizând că atât adulții, cât și copiii devin „victime ale tuturor formelor de exploatare: exploatare sexuală, exploatare prin muncă forțată, exploatare prin constrângerea la comiterea de activități ilegale, cerşetorie forțată, trafic de organe, celule şi ţesuturi umane”.
România, țară de origine pentru victimele traficului de persoane
„În ultimii ani, România a fost, în principal, o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, într-o situație de vulnerabilitate crescută a unor segmente de populație în căutare de oportunități mai bune de viață. În aceeaşi măsură, țările vest-europene au continuat să păstreze statutul de ţări de destinație pentru cetățeni români atrași în situații de trafic și exploatare, unde există o cerere crescută pentru forță de muncă ieftină și necalificată, pentru servicii sexuale sau unde există contextul pentru tolerarea cerşetoriei, creându-se astfel premisele victimizării”, mai spun cei doi parlamentari, care consideră că măsurile luate prin acest proiect legislativ și faptul că nu vor mai putea scăpa de închisoare îi vor descuraja pe cei care comit infracțiuni grave contra libertății persoanelor.
Se poartă pedeapsa minimă
Atât faptele prevăzute la articolul 209 din Codul Penal, care incriminează punerea sau ținerea în sclavie a unei persoane, cât și cele enumerate articolele 210, care se referă la traficul de persoane, respectiv, la traficul de minori, sunt pedepsite cu închisoare de la 3 la 10 ani.
Conform prevederilor actuale, în cazul în care pedepsele aplicate sunt de cel mult 3 ani de închisoare, instanța poate dispune suspendarea executării sub supraveghere.
Prin urmare, dacă un traficant de persoane reușește să obțină pedeapsa minimă prevăzută, de 3 ani, acesta devine eligibil și pentru executarea cu suspendare, iar astfel de situații sunt destul de frecvente în aceste spețe, potrivit inițiatorilor proiectului de lege.
„Majoritatea pedepselor cu închisoarea pentru infracțiunile de trafic de persoane şi de trafic de minori sunt în partea inferioară a baremului de pedeapsă. Mai mult, pentru că pragul inferior al pedepsei este de trei ani, există cazuri în care judecătorii pot da pedepse cu suspendare, iar această practică se regăseşte într-un număr considerabil de cazuri”, subliniază inițiatorii în expunerea de motive. „Practica instanţelor de judecată de a soluționa astfel de cazuri prin hotărâri definitive și irevocabile de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere a intrat în atenția opiniei publice, atitudinea generală fiind că sancţiunea aplicată este considerată prea blândă”, susțin Simonis și Manole.
Potrivit acestora, dacă pedepsele cu suspendare nu sunt eliminate, traficul de persoane prin obligarea la practicarea cerşetoriei se va menţine la acelaşi nivel, pe fondul precar al resurselor financiare şi materiale ale anumitor categorii de persoane, în timp ce alte tipuri de infracțiuni din această sferă s-ar putea intensifica, în condițiile în care există un număr mare de refugiați din Ucraina, mulți fiind vulnerabili social: „Pe termen mediu, conform predicțiilor la nivel internațional, există posibilitatea ca cetățeni din Ucraina să fie exploatați (prin muncă forțată sau sexual), în special în state din vestul Europei”.
Exploatarea sexuală, cea mai întâlnită formă de exploatare
În ultimii ani, statisticile invocate de inițiatori arată că s-au menținut modurile de exploatare clasice, respectiv exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă forțată și obligarea la practicarea cerşetoriei.
„Exploatarea sexuală a victimelor identificate şi înregistrate în sistemul românesc antitrafic în această perioadă este de departe cea mai întâlnită, cu o pondere de 71% victime astfel exploatate. Sunt date care reflectă atât exploatarea sexuală prin obligarea la practicarea prostituției, cât și actele de pornografie infantilă şi pe internet.
Ponderea victimelor exploatate intern menține un trend ascendent, un procent de 66% dintre acestea suferind exploatări în special în sfera celor de natură sexuală, inclusiv pe segmentul de pornografie.
Principalele județe de proveniență pentru victimele traficului de persoane identificate în această perioadă au fost: Bacău, Bucureşti, Braşov, Alba şi Argeş, acestea înregistrând 37% din cazuistica totală. Destinațiile principale pentru traficul de persoane originare din România, după traficul intern au fost: Germania, Italia, Regatul Unit”, se arată în expunerea de motive.
În privința traficului de minori, săvârşirea acestei infracțiuni vizează, în cea mai mare proporție, „exploatarea sexuală a tinerelor cu vârste între 14 şi 17 ani, săvârşită cu predilecție pe plan intern”.