Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Demersul vine după protestele în stradă ale agricultorilor din ultimele luni și ia în considerare impactul evoluțiilor geopolitice, cum ar fi consecințele invaziei ruse a Ucrainei și ale evenimentelor meteorologice extreme. Revizuirea adoptată la începutul acestei săptămâni vizează inclusiv regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune. Foarte important este și faptul că fermierii vor putea aplica retroactiv unele dintre noile reguli legate de condițiile de mediu pentru a primi subvenții. Legea, care urmează să fie semnată acum de reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului European, va fi apoi publicată în Jurnalul Oficial și va intra în vigoare în ziua următoare publicării, până la sfârșitul lunii mai. România a devenit în ultimii ani unul din marii exportatori europeni de cereale, dar continuă să fie foarte dependentă de importurile alimentare.
Normele actualizate simplifică, reduc sarcina administrativă și oferă o mai mare flexibilitate pentru respectarea anumitor condiții de mediu, asigurând, în același timp, un cadru previzibil pentru fermieri. Regulile se vor aplica până în 2027, când se termină actuala perioade de politică agricolă, după care noua Comisie Europeană, care va fi constituită după alegeri, va propune un cadru pentru o nouă Politică Agricolă Comună începând cu 2028.
Principalele modificări adoptate
Astfel, au fost modificate regulile privind rotația culturilor și protejarea solului pentru refacerea și conservarea habitatelor degradate, iar fermele mici vor fi scutite de la regulile de conformitate. De asemenea, la solicitarea fermierilor, statelor membre li se va permite să elimine obligația agricultorilor de a-și lăsa 4% din terenurile lor nearabile (cu gard viu sau pădure), consacrând o suspendare temporară a regulii în 2023, care a fost prelungită până în 2024. Modificările aduse mai prevăd renunțarea la rotația culturilor, iar fermele mici, care lucrează mai puțin de 10 hectare și care reprezintă circa 60% din cele care primesc subvenții PAC, urmează să fie scutite de realizarea auditului de mediu.
Apare „observatorul” prețurilor și practicilor neloiale
Pentru a răspunde preocupărilor fermierilor cu privire la prețurile echitabile pe lanțul alimentar, Comisia Europeană a anunțat crearea unui „observator” privind costurile de producție și o evaluare a practicilor comerciale neloiale. Cum va realiza acest lucru încă nu a dezvăluit, dar se așteaptă elaborarea unei legislații specifice în acest sens.
România importă jumătate din consumul intern
Până când UE va schimba regulile PAC, România continuă să se afunde în importurile de produse alimentare. Datele statistice din primul trimestru al anului arată că acestea și-au reluat creșterea și am ajuns în situația ca mai mult de jumătate din consumul intern să fie acoperit de importuri. Institutul Național de Statistică arată că am importat mâncare de 3 miliarde de euro în primele trei luni ale anului, iar la sfârșitul lunii martie deficitul comercial în comerțul cu alimente și animale vii a fost de aproape 430 de milioane de euro, al doilea cel mai mare începând cu ianuarie 2022, după cel înregistrat în decembrie 2022, care s-a ridicat la peste 500 de milioane de euro. Adâncirea deficitului comercial a reînceput în iulie 2023, când acesta coborâse până la circa 100 de milioane de euro, una dintre cele mai mici valori înregistrate în ultimii ani.
Guvernul subvenționează, efectele în piață nu se simt
Creștere importurilor de alimente este surprinzătoare, pentru că ea se reaprinde pe fondul creșterii subvențiilor acordate pentru diverse programe, atât în ceea ce privește culturile, cât și zootehnia. De exemplu, Ministerul Agriculturii derulează de ani programe speciale de subvenționare a producției de roșii în spații protejate (Programul Tomata). Deși s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro începând cu 2017 pentru acest program, importurile de roșii au continuat să crească în fiecare an. Numai anul trecut, țara noastră a importat din Turcia roșii de 92 de milioane de euro, devenind cea mai mare piață europeană pentru desfacerea producției turcești de roșii.
Exportăm materie primă, importăm produse finite
Efectul subvențiilor acordate a fost limitat din diverse motive. De exemplu, ne-am transformat într-un mare exportator de semințe de floarea soarelui, dar importăm ulei de floarea soarelui. Situația nu arată bine nici în ceea ce privește prelucrarea legumelor, în special din cauza faptului că suprafețele cultivate cu legume destinate industrializării s-au redus dramatic. Dacă este să analizăm pomicultura, livezile de piersici și caiși aproape au dispărut, așa că la borcan nu prea avem ce băga. În cel mai bun caz mai putem vorbi despre prelucrarea prunelor, merelor și a fructelor de pădure. Guvernul Ciolacu a decis anul trecut lansarea unui program național care să sprijine investițiile în noi unități de procesare. Denumit INVESTALIM, el presupune aplicarea unei scheme de sprijin în valoare de 590 de milioane de euro până în 2026 pentru firmele românești producătoare de alimente care fac investiții în unitățile de procesare. Pe de altă parte, avem și un deficit de producție la anumite produse, cum ar fi carnea de porc, unde consumul este asigurat în proporție de peste 70% din import.
„Îndulcirea regulilor PAC este un lucru bun pentru fermieri, dar România trebuie să joace inteligent această nouă oportunitate. Putem cere mai mulți bani pentru fermierii noștri și trebuie să insistăm pentru egalizarea subvențiilor agricole europene, care pe noi ne dezavantajează în comparație cu majoritatea țărilor. Noi am cheltuit în ultimii ani foarte mulți bani pentru subvenționarea a diverse programe al căror scop era de creștere a producției, dar ei nu au fost dați cu cap. S-au acordat producătorilor, dar ei s-au lovit de aceeași veche problemă, lipsa desfacerii. Nu prea avem asociații agricole care să gestioneze această producție, nu avem nici acum promisele depozite regionale de legume și fructe. Suprafețele cultivate cu legume pentru industrializare s-au redus la 10-15% față de ceea ce aveam acum zeci de ani, pentru că fermierii nu sunt ajutați să-și comercializeze marfa, iar o fabrică de prelucrare nu poate merge din poartă în poartă să cumpere producțiile. Așa se face că ajungem la raftul supermarketului și vedem că majoritatea alimentelor sunt din import”.
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară
Estimările USDA: Producția de grâu va scădea în UE
În primul său raport pentru campania 2024/2025, Departamentul de Agricultură al SUA (USDA) estimează că producția de grâu va scădea în Uniunea Europeană cu 2,15 milioane de tone (până la 132 de milioane de tone), în Ucraina - cu două milioane de tone (până la 21 de milioane de tone) și în Rusia - cu 3,5 milioane de tone (până la 88 de milioane de tone). Această scădere va fi însă compensată de creșterea producțiilor de grâu în Argentina (plus 1,1 milioane de tone - producție până la 17 milioane de tone), Australia (plus 3 milioane de tone - producție până la 29 de milioane de tone), SUA (plus 1,2 milioane de tone - producție până la 50,5 milioane de tone) și Canada (plus două milioane de tone - producție până la 34 de milioane de tone).
Producția mondială de grâu în 2024/2025 este așteptată să crească la 798,2 milioane de tone de la 787,12 milioane de tone în 2023/2024, conform USDA, în timp ce consumul este așteptat să crească la 802,4 milioane de tone de la 800,3 milioane de tone în 2023/2024. Rezultatul este o scădere suplimentară a stocurilor mondiale de grâu la 253,6 milioane de tone în 2024/2025 de la 257,8 milioane de tone în 2023/2024.
