Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cine nu zice ca noi este dusmanul justitiei. Se fundamenteaza conceptul de limitare a libertatii de exprimare. Iar dovada este al doilea comunicat al CSM privind "apararea de Plenul CSM a independentei sistemului judiciar, ca urmare a declaratiilor publice referitoare la condamnarile pronuntate in dosarul «Trofeul Calitatii»".
"In sedinta din data de 10 iulie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificarilor efectuate de Inspectia Judiciara – Directia de inspectie judiciara pentru judecatori si Directia de inspectie judiciara pentru procurori, cu privire la apararea independentei sistemului judiciar, ca urmare a dezbaterilor din cadrul emisiunilor difuzate de posturile Realitatea TV si Romania TV din data de 20.06.2012.
La data de 27.06.2012, in conformitate cu prevederile art. 30 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Inspectiei Judiciare efectuarea unor verificari cu privire la apararea independentei sistemului judiciar, ca urmare a dezbaterilor din cadrul emisiunilor difuzate de posturile Realitatea TV si Romania TV in data de 20.06.2012.
Verificarile prealabile efectuate in cauza au stabilit urmatoarele:
S-au analizat materialele care au provenit din emisiunile televizate ale posturilor Realitatea TV si Romania TV din data de 20.06.2012, in care s-au dezbatut aspecte legate de hotararea definitiva de condamnare la pedeapsa inchisorii a fostului prim-ministru Adrian Nastase.
In ceea ce priveste emisiunea de la postul de televiziune Realitatea TV, au exprimat diferite puncte de vedere domnul Dan Sova – avocat si senator PSD, si domnul Gheorghita Mateut – avocat, cu privire la hotararea de condamnare a lui Nastase Adrian pronuntata, in recurs, de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In ceea ce priveste afirmatiile, la postul de televiziune Romania TV, ale domnului Vadim Tudor, politician, presedinte al formatiunii politice PRM si europarlamentar, acestea au vizat condamnarile pronuntate in cazul altor oameni politici precum Dinu Patriciu, Catalin Voicu sau Gigi Becali". Se prezinta apoi situatia de fapt in cauzele penale la care se face referire in articolele de presa. "(…) Dupa pronuntarea deciziei din recurs, au fost emise mandatele de executare a pedepselor, ceea ce a generat ample dezbateri mediatice. Discutiile purtate in cadrul emisiunilor televizate, amintite mai sus, nu au avut un caracter unitar, fiind exprimate mai multe puncte de vedere pe diverse teme. In cadrul acestor discutii s-au facut si afirmatii referitoare la justitie, in general, iar in special cu privire la cazul Nastase (in actualitate la data de 20 iunie 2012 si intens mediatizat).
Pentru a putea aprecia daca, prin aceste declaratii publice, ce culpabilizeaza intregul corp al judecatorilor si procurorilor care au instrumentat si solutionat dosarul «Trofeul Calitatii» privind pe Nastase Adrian, s-a produs o incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, cu consecinta scaderii increderii cetatenilor in sistemul judiciar si, implicit, a afectarii independentei acestora, analiza inspectorilor judiciari a pornit de la cadrul legal care defineste independenta sistemului judiciar si limitele libertatii de exprimare. (n.r. – sublinierea noastra)
Astfel, prin articolul 1 pct. (4) din Constitutia Romaniei, se consacra expres principiul separatiei puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Potrivit acestui principiu, reprezentantilor celorlalte puteri – legislativa si executiva – nu le este permisa exprimarea unor opinii cu privire la calitatea actului de justitie si a celor care-l infaptuiesc. Potrivit art. 30 alin. 1 si 6 din Constitutia Romaniei, «Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile insa, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine».
Intr-un stat de drept nimeni, cu atat mai mult un reprezentant al uneia din celelalte doua puteri, nu are dreptul sa extrapoleze nemultumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra intregului sistem judiciar. In masura in care se procedeaza astfel, persoana care face aceste afirmatii aduce inevitabil atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, cu consecinta afectarii prestigiului justitiei si implicit a independentei si reputatiei magistratilor.
Justitia, in statul de drept, este socotita o putere pe langa celelalte puteri ale statului (art. 21 si art. 124 din Constitutia Romaniei). Pentru aceasta este necesar sa existe anumite garantii fata de celelalte puteri ale statului, pentru a se evita politizarea si pentru a crea independenta si impartialitatea magistratului.
Cand, din anumite motive, functia si rolul puterii judecatoresti sunt diminuate, statul pierde calitatea de stat de drept, cu toate consecintele si implicatiile socio-economice ce decurg din aceasta. (…)
Prin afirmatiile ce au facut obiectul analizei, se poate aprecia ca politicienii au depasit limitele admisibile ale discursului public politic. Aceste limite trebuie raportate si la dispozitiile articolului 10 din Conventia europeana a drepturilor omului, care consacra libertatea de exprimare. In discursurile lor, politicienii insista in mod constant asupra faptului ca hotararea nu se bazeaza pe probe si ca s-a urmarit, cu orice pret, condamnarea fostului premier. Mai mult, afirmatiile cu caracter general la adresa activitatii parchetelor si instantelor, prin care se acrediteaza ideea ca «Parchetul General, DNA si parchetele in general au actionat in mod suspect in cazurile Ridzi si Nastase, ca s-ar fi facut arestari in cazul vamesilor la doar cateva ore dupa ce presedintele Romaniei anuntase respectivele arestari», «ca presedintele Romaniei il are pe constiinta pe Nastase Adrian si ca i-ar fi bagat la puscarie pe Dinu Patriciu si Catalin Voicu fara sa stim de ce, iar pe Gigi Becali pentru ca a fost victima unui furt» sunt de natura a induce si ideea unei implicari a politicului in justitie, sugerandu-se ca justitia, in ansamblul ei, nu e straina de influentele politice. Totodata, afirmatiile conform carora hotararea de condamnare pronuntata in dosarul «Trofeul Calitatii» este data «fara sa existe cel putin o proba la dosarul cauzei si nu are nici o legatura cu dreptul», afirmatii ce au fost facute cu ocazia unor emisiuni publice de catre persoane cu notorietate, care au pus in mod constant in discutie existenta unei implicari a politicului in justitie, sunt de natura sa afecteze imaginea sistemului judiciar. Astfel, s-a indus ideea ca justitia este aservita politic sau, mai mult, controlata politic si de presedintele Romaniei, prin afirmatiile facute in emisiune (Vadim Tudor: «Instanta numita de Basescu e o instanta politica», Reporter: «Tot ce ati spus dumneavoastra pleaca de la premisa ca Traian Basescu controleaza justitie», Vadim Tudor: «O terorizeaza»).
Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrangeri in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara, cum ar fi autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti. (…) Deosebit de aspectele mentionate in cele ce preced a fost analizat impactului pe care il are atitudinea avocatului, in calitate de aparator al uneia din parti sau in calitate atat de aparator, cat si de om politic.(...)
Afirmatiile de genul celor analizate se situeaza in afara normelor de deontologie profesionala, aducand mari prejudicii justitiei, care, in ultimii ani, chiar
sub stricta supraveghere impusa de Mecanismul de Cooperare si Verificare, a inregistrat progrese de necontestat, recunoscute inclusiv la nivel european. Acestea sunt motivele pentru care afirmatiile directe, fatise, cu un pronuntat caracter personal, provenind de la un om politic de profesie avocat sau de la un aparator ales, de natura a convinge publicul ca justitia este influentata de factorul politic si ca se afla in fata unei hotarari judecatoresti fara fundament, fara probe doveditoare, au rolul de a submina autoritatea judecatoreasca si de a aduce atingere independentei sistemului judiciar.
In concluzie, pornind de la principiul ca, pentru a-si indeplini in mod corespunzator atributiile, magistratii au nevoie de increderea opiniei publice, iar aceasta incredere ar putea fi afectata de afirmatiile bazate pe generalizari pripite care pun la indoiala capacitatea profesionala, integritatea si independenta magistratilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca declaratiile de genul celor exprimate de participantii la respectivele emisiuni tv sunt de natura a aduce atingere independentei justitiei, cu consecinta subminarii autoritatii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar in ansamblul sau", se arata in comunicatul CSM.
N.N. Cand s-au intalnit o grupa de magistrati de la Sectia Penala a ICCJ ca sa schimbe prin hotarare interna Codul Penal referitor la termenul de prescriptie care il viza direct pe Adrian Nastase in "Trofeul Calitatii", plenul CSM nu s-a mai dat de ceasul mortii. A lasat ca ilegalitatile sa bata legea. Asta e adevarata independenta a justitiei.
