Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Executivul recunoaște că dacă se menține actualul nivel al cheltuielilor statului, există perspectiva unei depășiri a deficitului bugetar pentru anul 2024, în condițiile în care Comisia Europeană a avertizat deja că deficitul bugetar, stabilit prin legea bugetului de stat la 5% din PIB, se va duce spre 7% din PIB. Lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor statului pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an, poate avea consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar, dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune, precum și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României, atrage atenția proiectul propus de Ministerul Finanțelor. Actul normativ mai include acordarea unei noi amnistii fiscale persoanelor fizice și juridice cu datorii la stat, iar acesta a fost analizat ieri, într-o primă lectură, în ședința săptămânală a Guvernului.
Conform proiectului de act normativ, angajările la stat se vor îngheța până la sfârșitul anului, iar instituțiile publice vor fi obligate să-și reducă drastic achizițiile. Astfel, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, instituțiilor și autorităților publice li se interzice încheierea unor noi contracte de achiziție publică, cu excepția celor care sunt deja în derulare. Pe această listă figurează achizițiile de mobilier, materiale pentru birou, cursuri de pregătire profesională, consultanță și expertiză, studii de cercetare, materiale documentare etc. De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, creditele de angajament și creditele bugetare aferente cheltuielilor cu investițiile precum și cele aferente obiectivelor de investiții finanțate de la bugetul de stat, prevăzute în bugetele ordonatorilor de credite, nu vor mai putea fi majorate. În plus, fondurile din PNRR necheltuite se vor face venit la Fondul de rezervă al Guvernului. De asemenea, sporurile acordate celor care lucrează cu fonduri europene urmează să fie limitate. Proiectul vine și cu unele excepții, la acest capitol fiind incluse companiile de stat care au profit, precum și cheltuielile ocazionate de alegerile parlamentare și prezidențiale care vor avea loc anul acesta.
Plata drepturilor salariale ale magistraților, eșalonată
De asemenea, Guvernul vrea să impună plata eşalonată, în perioada 2025-2029, a drepturilor salariale câștigate în instanță. Este vorba, în special de magistrați, pentru care s-a aprobat majorarea cu 25% a salariilor retroactiv începând cu anul 2018. Plățile se vor face eșalonat în următorii cinci ani. În 2025 se plătește 5% din diferență, în 2026, 10%, până în 2029, când ar urma să se plătească 35% din diferență. De asemenea, actul normativ stabilește că sumele se vor actualiza cu rata inflației.
Lovitură pentru bugetarii de lux
Odată cu intrarea în vigoare a noului act normativ, bugetarii de lux vor primi o lovitură financiară „puternică”. Astfel, în perioada septembrie 2024 - decembrie 2024 nu vor mai putea fi acordate avantaje în natură personalului angajat în autoritățile/instituțiile publice de natura combustibilului destinat deplasărilor în concedii de odihnă. În plus, se va permite acordarea de stimulente din fonduri europene doar personalului pentru care acordarea acestor drepturi se finanțează din proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile la care cofinanțarea publică reprezintă maxim 15% din valoarea proiectului. Pe de altă parte, acordarea acestor bonificații va fi interzisă pe perioada concediului. Totuși, există și o veste bună pentru bugetari. Ei pot să stea liniștiți, pentru actul normativ nu face nicio referire la redimensionarea stufosului aparat bugetar, deși în primele șapte luni ale anului cheltuielile salariale ale statului au crescut cu 24% față de perioada similară a anului trecut.
Emiterea titlurilor de despăgubiri de către ANRP, suspendată
Prin derogare de la Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, plata sumelor stabilite prin titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), până la data de 30 iunie 2024 și neachitate de Ministerul Finanțelor, se efectuează până la 31 decembrie 2024 în limita creditelor angajament și a creditelor bugetare aprobate cu această destinație. Odată cu intrarea în vigoare a noii ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2024, se va suspenda emiterea de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a noi titluri de plată. Aceste prevederi vor viza cetățenii români ale căror bunuri au fost confiscate de regimul comunist din România, precum și cele trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța.
Nici primăriile nu au fost uitate de Guvern. Ele nu vor putea cheltui excedentul din anii precedenți decât pentru anumite proiecte, cum ar fi cele cu finanțare nerambursabilă sau pentru asigurarea indemnizațiilor persoanelor cu handicap grav.
De la deficit de 5% din PIB, la deficit rezonabil
România, potrivit Regulamentelor Comisiei Europene, este în procedură de deficit bugetar excesiv astfel încât până la data de 15 octombrie 2024 este nevoie să fie depus un plan fiscal-structural pentru a ajusta deficitul bugetar sub 3% din PIB potrivit reglementărilor europene. Astfel, pentru România este important ca în anul 2024 ţinta de deficit bugetar să fie la un nivel rezonabil, încât să permită o ajustare anuală de deficit bugetar de 0,74% din PIB pentru a permite implementarea proiectelor de investiţii finanţate din PNRR, respectiv Politica de Coeziune şi să asigure o dezvoltare sustenabilă pe termen lung, se mai spune în nota de fundamentare. Deficitul bugetar la 31 iulie 2023 era de 4,02% din PIB, respectiv 71,19 miliarde de lei, corespunzător unui nivel al veniturilor totale de 331,39 de miliarde de lei şi cheltuieli de 402,59 de miliarde de lei, mai arată documentul citat.
„Începând cu data de 1 octombrie 2024, în Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se virează sume reprezentând credite bugetare neutilizate de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat la solicitarea Ministerului Finanțelor, în termen de 3 zile de la această solicitare, dacă din estimarea execuției bugetare realizată de Ministerul Finanțelor la nivelul ordonatorului principal de credite, până la data de 31 decembrie 2024, rezultă că aceste credite bugetare nu pot fi utilizate în totalitate”.
Proiectul de OUG elaborat de Ministerul Finanțelor
Amnistie fiscală de 11,5 miliarde de lei
O altă prevedere a proiectului de act normativ este acordarea unei amnistii fiscale tuturor debitorilor, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice. Aceste datorii către bugetul statului se ridică acum la 37 de miliarde de lei, iar guvernul propune o amnistie fiscală pentru o sumă totală de 11,5 miliarde de lei lei, din care 9 miliarde de lei datorie şi 1,5 miliarde de lei penalităţi. Guvernul se pregătește să șteargă 50% din datoria principală, dobânzi și penalități pentru persoanele fizice care au datorii sub 5.000 de lei și aleg să le plătească. Pentru persoanele care au datorii mai mari de 5.000 de lei, Guvernul va șterge 25% din principal și accesorii, pentru cei care aleg să le plătească. În ce privește firmele cu datorii, acestea pot beneficia de amnistie integrală a dobânzilor și penalităților, dacă plătesc datoria. De asemenea, firmele care nu înregistrează datorii vor primi din oficiu, adică automat, o bonificație de 3% din impozitul pe profit sau venit (microîntreprinderi) la termenul scadent de plată. La 31 iulie 2024, 705.432 de contribuabili persoane fizice, înregistrează obligații fiscale principale restante sub plafonul de 5.000 de lei, în cuantum de 0,6 miliarde de lei, din care 0,45 de miliarde de lei reprezintă obligații fiscale principale, iar 0,15 miliarde de lei reprezintă obligații fiscale accesorii, spune Guvernul. În nota de fundamentare a proiectului se precizează că, în contextul actual, „având în vedere faptul că gradul de recuperare a arieratelor este destul de scăzut, iar volumul creanțelor bugetare neîncasate la buget este de aproximativ 175 miliarde de lei, măsurile de executare silită nu sunt o soluție pentru susținerea mediului de afaceri, se impune adoptarea unor măsuri care să permită o mai bună colectare a creanțelor bugetare și care să nu antreneze efectul de neplată a datoriilor față de bugetul de stat”. Pe lângă aceste facilități acordate debitorilor, Guvernul vine, în premieră, și cu o bonificație de 3% pentru contribuabilii corecți.
