Un film documentar şi o expoziţie inedită. Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti găzduieşte expoziţia "Decoding Dacia”, prilejuită de lansarea documentarului cu acelaşi nume, care a stârnit admiraţia întregii lumi.
Expoziţia de la Muzeul de Istorie propune reconstituirea circumstanţelor în care au fost scoase la iveală brăţările dacice. Conferinţa publică "Recuperarea moştenirii dacice - brăţările regale de aur de la Sarmizegetusa Regia”, susţinută de Directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, cu ocazia vernisajului, a subliniat problemele legate de acţiunea unor grupuri organizate de braconieri arheologici şi de scoaterea lor ilegală din ţară, pentru vânzarea pe piaţa internaţională de antichităţi. S-a vorbit şi despre procesul complicat de recuperare a lor de către organele judiciare româneşti. Conferinţa a adus, de asemenea, informaţii privind expertizele care au fost efectuate asupra brăţărilor dacice după repatrierea lor, precum şi despre cercetările menite să descifreze semnificaţia acestor descoperiri de excepţie, în contextul civilizaţiei dacice.
Printre exponatele din cadrul acestei micro-expoziţii se numără câteva brăţări dacice din aur, două scuturi dacice, precum şi stateri de aur de tip Koson. De asemenea, sunt expuse drahme de argint de tip Koson, un tip monetar dacic descoperit recent. Expoziţia prilejuită de evenimentul "Descifrând moştenirea dacică” se numără printre rarele ocazii în care aceste piese sunt expuse public. Toate aceste obiecte au fost recent recuperate, alăturându-se, în ultimii ani, celorlalte piese din patrimoniul muzeului.
Filmul, o producţie originală realizată de Nicholas Dimăncescu şi Dan Dimăncescu, al treilea dintr-o serie dedicată trecutului românilor, explorează moştenirea regatului dac, trecând prin invazia romană şi colonizarea dintre 101 şi 106 d.Hr, până în prezent. Pentru prima oară sunt prezentate reconstrucţii detaliate 3D ale Sarmizegetusei, ale cetăţii Blidaru, ale podului de peste Dunăre, ale Forului şi Columnei lui Traian din Roma. Un rol important îl deţin în film şi ilustraţiile originale ale artistului plastic Radu Oltean, imaginile reconstituind momente din epoca dacică şi cene de bătălie dintre daci şi romani. Aceleaşi imagini însoţesc expoziţia de monede, brăţări, unelte şi coifuri dacice de la MNIR.
"Decoding Dacia” a avut premiera la Florenţa, Italia, în luna august, iar pe 24 septembrie, la Bucureşti, la Ambasada Statelor Unite ale Americii. Pe 20 octombrie a fost prezentat la Festivalul de Film de la Sibiu, iar pe 24 octombrie, la Muzeul Naţional de Istorie a României. Pe 1 decembrie 2012 este programat a fi prezentat în premieră televizată, la Televiziunea Română. La MNIR, documentarul a fost prezentat publicului cu ocazia vernisajului expoziţiei cu acelaşi nume, fiind completat de conferinţa publică.
Expoziţia şi filmul documentar au la bază demersurile şi studiul aprofundat realizat de Dan Dimăncescu, Consul Onorific al României la Boston, Massachusetts, SUA şi preşedinte al Kogainon Films Boston.
Din nefericire, fiul său, Nicholas Dimăncescu, a fost şi victima acestui documentar, pierzându-şi viaţa în Munţii Şureanu, în timp ce filma reconstituirea unor scene din viaţa dacilor. Filmul a fost finalizat de tatăl său, împreună cu restul echipei. "Decoding Dacia”, al treilea documentar din seria intitulată "Războaiele României”, a intrat în producţie în ianuarie 2011, în regia lui Nicholas Dimăncescu, dar la scurt timp, tânărul regizor a murit într-un tragic accident, prăbuşindu-se din vârful unei stânci, lângă Peştera Cioclovina.
"Am fost aproape de el în interesul pentru filmarea peisajelor cu zone accidentate din Munţii Carpaţi şi a oamenilor care încă le mai populează, zone cândva locuite de daci. O mare parte din munca noastră s-a concentrat asupra filmărilor la sol şi aeriene la Sarmizegetusa şi Porţile de Fier. Această abordare dă viaţă moştenirii antice încadrată în peisajul contemporan”, spune producătorul Dan Dimăncescu.
Filmul a beneficiat de sprijinul unor consultanţi români şi americani, experţi în istorie şi arheologie. A fost gândit astfel încât să coincidă cu aniversarea a 1.900 de ani de la inaugurarea Forului lui Traian la Roma, în 112 d.Hr. şi a Columnei, cu un an mai târziu. Atât Forul, cât şi Columna au fost construite din prada de război adusă din Dacia.