Viețile românilor contează mai puțin decât economia la curent electric

Problema iluminatului stradal este împărțită între primării, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Interne.
Ultimul nu are niciun cuvânt de spus, deși este primul afectat de consecințele beznei de pe timpul nopții. Dacă măcar s-ar fi gândit cineva la creșterea numărului de infracțiuni și de accidente rutiere, s-ar fi constituit un grup de lucru care să unească cele trei ministere și consiliile locale, astfel încât să se poată găsi soluții. Așa, însă, sunt deja primării, mai ales de localități mici, care opresc iluminatul stradal între orele 1.00 și 4.00, pe timpul nopții. Unele dintre aceste locali- tăți sunt străbătute de Drumuri Naționale și Drumuri Județene, pe care circulă inclusiv camioane, iar viteza redusă în localități este doar teoretică. Practic, românii din aceste comune riscă să moară pe stradă, dacă circulă noaptea. Riscul este crescut și în privința infracțiunilor, mai ales de tâlhărie, pe timpul nopții, cu toate luminile stinse și nicio cameră video. 

Nu se pot estima costurile 

Primăriile nu au experți în calculul facturilor sau al optimizării consumului. Primarii spun că au fost luați prin surprindere de schimbările produse după liberalizarea pieței energiei și nu are cine să le ofere consultanță. Acolo unde bugetele sunt mici și nu se puteau plăti facturile nici până acum, deciziile de oprire a iluminatului stradal s-au luat fără a se mai face calcule de consum sau de costuri, chiar dacă furnizorii au explicat cum se vor stabili prețurile. Primăriile nici măcar nu și-ar permite să plătească un expert pentru a le ajuta cu aceste calcule, pentru că din acei bani ar plăti, mai degrabă, iluminatul stradal.

Sunt și edili care deocamdată refuză să oprească iluminatul public, deși au probleme cu bugetul.

„Nu avem suficienți bani pentru a închide anul, dar se preconizează că în cel mult două săptămâni ni se vor da bani de la guvern, la recti- ficarea bugetară. În mod normal ar trebui să se facă patru rectificări bugetare pe an, dar anul acesta nu s-a făcut nici una și lumea a intrat puțin în panică, după ce au venit facturi foarte mari, la începutul anului. Sunt colegi primari care au luat decizia să oprească iluminatul stradal, pentru că nu au suficienți bani, dar eu nu pot să fac așa ceva, pentru că am văzut că deja au crescut spargerile caselor. N-am cum să opresc iluminatul, pentru că distrug populația. Pleacă omul la muncă noaptea și îi sparg hoții casa. Avem și DN care trece prin localitate, mai sunt bicicliști, mai sunt pietoni, oameni care muncesc noaptea, n-am cum să le pun viața în pericol”, a explicat, pentru Jurnalul, Radu Georgescu, primarul comunei Gura Foii.

Se așteaptă bani, la rectificarea bugetară

Primăria a primit o factură la electricitate de 22.000 de lei în luna martie 2022, după ce suma pe care o plătea lunar nu se ridica peste 6.000 de lei. Este o localitate mică, dintr-o zonă săracă, având un buget redus. În aceeași situație mai sunt peste 2.000 de localități din țară, care vor fi obligate să oprească
iluminatul stradal pe timpul nopții, dacă statul nu le ajută. În prezent, în România există 3.181 de unități administrativ-teritoriale de bază: 103 municipii, 217 orașe și 2.861 de comune, cu un total de 13.750 de localități. Cele mai mari probleme sunt în comunele din zonele sărace și orașele mici.

Chiar dacă nu vor primarii sau consiliile locale să oprească iluminatul stradal, furnizorul de electricitate le va opri curentul, dacă nu vor avea cu ce să plătească
facturile.

„Încă nu au venit facturile cu prețul aproape triplat. Dacă nu vom avea din ce să plătim, vom intra în imposibilitate de plată și dacă trece termenul de 45 de zile, ne taie curentul. Am putea muta bani din alte conturi, dacă am avea sau dacă ni se vor da la rectificarea bugetară. Noi avem șase puncte de iluminat cu contoare separate, în comună. Facturile vin separat, pe fiecare punct în parte”, mai spune primarul de la Gura Foii.

În localitățile care deja au început să oprească lumina în toiul nopții, situația financiară e tragică, iar până acum nu a venit nici măcar un zvon din partea Guvernului că ar exista sau s-ar lucra la măsuri de sprijin pentru iluminatul stradal. Cele mai avantajate sunt acum localitățile mari, unde există investiții locale  deci și mai mulți bani la buget. La Petrești, de exemplu, tot în județul Dâmbovița, încă nu se pune problema că ar putea rămâne localitatea fără bani, după achitarea facturilor, iar primarul nu vrea să oprească iluminatul stradal. Și aici însă ar putea apărea aceleași probleme, dacă facturile devin imposibil de achitat. „Nu ne-a spus nimeni să oprim iluminatul stradal. Nu a fost nici măcar un îndemn de la Guvern, dar nici nu am face așa ceva. Știm că trebuie să facem economie, dar deocamdată nu oprim lumina pe străzi, pentru că este periculos. Dacă se vor termina fondurile și se va scumpi electricitatea prea mult, probabil vom fi obligați și noi să luăm o decizie, dar trebuie să analizăm bine situația”, a explicat, pentru Jurnalul, Daniel Andrei, primarul comunei Petrești.

Ne întoarcem la criminalitatea crescută

Problema iluminatului stradal nu este un moft, ci o necesitate. Ține de siguranța națională. A opri lumina pe timpul nopții nu e doar semn de reducere a gradului de civilizație, ci o decizie care pune în pericol viețile oamenilor. În ultimii 10 ani, în România s-au derulat proiecte de dotare a locurilor publice cu mii de camere video, plătite de la bugetul statului sau din bani europeni, cu scopul reducerii infracționalității. Toți banii investiți astfel se duc „pe apa sâmbetei”, dacă se oprește iluminatul stradal. Evident, dacă s-a constatat că această soluție a fost eficientă pentru scăderea numărului de infracțiuni, acum trebuie să ne așteptăm la o revenire a acestora la nivelul din 2012, înainte de începerea investițiilor. 

Statisticile Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) arată că numărul spargerilor de locuințe a fost în scădere de la un an la altul, din 2012 până în 2022, aceasta fiind perioada de implementare a proiectelor de montare a camerelor de supraveghere, în aproape toate localitățile din țară. În anul 2020 au fost înregistrate 18.060 de furturi din locuințe, în scădere cu 19% față de anul 2019, când au fost înregistrate 22.341 de astfel de infracțiuni, iar numărul anual al furturilor de bunuri din locuințele românilor s-a menținut în scădere, din anul 2012. În anul 2019, în România s-au înregistrat, în medie, 49 de locuințe sparte de hoți în fiecare zi. Camerele de supraveghere au fost recomandate pentru protecția persoanelor fizice și chiar impuse prin lege în cazul spațiilor comerciale. În
contextul actual, devin inutile.

Primării în prag de faliment, în fiecare an

Cele peste 2.000 de localități mici, cu bugete reduse, care riscă acum să nu aibă suficienți bani pentru plata facturilor, au avut aceleași probleme și în anii anteriori. Deși, din punct de vedere juridic, o primărie nu poate intra efectiv în faliment, instituțiile pot intra în insolvență. Diferența față de procedura de insolvență clasică reglementată de Legea nr. 85/2014 este că primăriile nu pot intra niciodată în faliment și nu se pot desființa. Au fost deja multe cazuri, în ultimii 10 ani. Conform OUG nr. 46/2013, insolvența primăriilor este prezuma- tă în cazurile în care acestea au datorii mai vechi de 120 de zile, care reprezintă peste 50% din bugetul general, sau nu au plătit drepturile salariale pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenței. În aceste cazuri, primarii și șefii de consilii județene sunt obligați să solicite tribunalului declararea insolvenței, iar legea prevede ca sancțiuni amenda sau închisoare de la 3 luni la un an, în cazul nedeclarării sau declarării cu întârziere a stării de insolvență.

Încă din luna iulie se așteptau bani, la rectificarea bugetară, iar multe primării erau deja pe punctul de a renunța la iluminatul stradal, neavând cu ce să plătească facturile. Anul trecut, încă din primăvară, peste 2.800 de UAT-uri, adică aproape 90% din total, au avut nevoie de bani din Fondul de rezervă, pentru a nu intra în insolvență. Guvernul a plătit 1,3 miliarde de lei pentru a acoperi buge- tele localităților. După intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare, mai
mulți politicieni au dat vina pe numărul mare de angajați ai primăriilor, arătând că nu au bani pentru utilități, dar sunt plătiți în total peste 500.000 de angajați în administrația locală, fie funcționari publici, fie personal contractual, iar salariile lor sunt foarte mari. Calculele statistice arată că ar fi un angajat la 40 de cetățeni, iar în unele județe ar fi 1 la 25 de cetățeni. Dincolo de statistici, tot UAT-urile mici au deficit de angajați și nu are cine să facă primăriile funcționale, în timp ce numărul mare de angajați se regăsește în marile municipii, astfel încât calculul e greșit, neavând legătură cu problemele financiare ale localităților sărace. Chiar dacă s-ar reduce numărul de angajați din administrația locală, nu ar ajuta cu nimic la creșterea bugetelor din comunele și orașele mici.