x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Fabrica de nemti din Bucuresti

0
26 Apr 2004 - 00:00

EDITIE DE COLECTIE
Cu ce ne-au imbogatit nemtii nostri din Bucuresti? Este intrebarea la care am cautat raspuns impreuna cu Hans Liebhardt, un scormonitor al vietii germanilor din Capitala. Cert lucru, sunt rare domeniile in care numele nemtesti sa nu fi stralucit.

CLAUDIU TARZIU

L-am intalnit pe Hans Liebhardt in modesta redactie a ziarului Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien. Lumina alunecand piezisa pe chipul sau invaluit in fum de tigara ii dadea un aer de povestitor oriental. Impresie repede risipita de o vorba romaneasca taiata pe calapod nemtesc.

Germanii au lasat putine semne in Bucuresti. Dar temeinice. Parcul Cismigiu si cel din Dealul Mitropoliei au fost gandite si amenajate de arhitecti nemti. Primaria Bucurestilor a avut, de-a lungul vremii, mereu arhitecti germani. Dintre cladiri, Palatul Sutu este cel mai cunoscut edificiu ridicat de un arhitect neamt.

Prezenta germanilor aici a fost una discreta, subtila, manifestata mai ales in domeniul economic. Pentru ca meseriasii priceputi aveau o viata imbelsugata in Principatele Romane. In Bucuresti s-au asezat, mai cu seama dupa urcarea lui Carol I pe tron, nemti de toate soiurile: bavarezi, austrieci, sasi, svabi, sudeti. Veneau sa lucreze in fabrici de bere sau de paine, dar si ca farmacisti, medici si fotografi.

Au creat in romaneste

Dintre nemtii deveniti bucuresteni s-au ridicat si intelectuali de marca. Artisti plastici ca sculptorul Karl Stork si fiii sai Karol si Frederich au insemnat mult pentru artele frumoase in Romania. Karol Stork a venit din Germania la 1849, si-a facut atelier in Bucuresti, iar nu peste mult timp a devenit profesor la Academia de Belle Arte. „In Bucuresti a fost altfel decat in Budapesta sau Praga, unde germanii au avut, temporar, un rol dominant. La Bucuresti s-au integrat in cultura romana, n-au facut o cultura etnica proprie", afirma Liebhardt. Adica au creat in limba romana si in institutii de cultura romanesti.

Limba, pastrata prin biserica

Nemtii din Bucuresti si-au abandonat dialectele si o parte din obiceiuri. Cu totii au deprins germana literara. In principal, biserica lutherana a cultivat limba. Serviciul religios era si este tinut in limba germana. Iar biserica a avut un sistem de scoli foarte bine pus la punct.

Biserica romano-catolica s-a ingrijit si ea de etnicii germani, cu deosebire intre 1904 si 1921, sub episcopatul lui Reimund Netzhamer. „Intelectual de inalta tinuta, poliglot si mare prieten al romanilor, Reimund Netzhamer a lasat un jurnal personal impresionant. Editia in limba romana va aparea in curand si dezvaluie o alta istorie a Romaniei. Reimund Netzhamer e o figura mai mare decit toti nemtii din Bucuresti la un loc, dar nu prea a fost scos la lumina", crede Liebhardt.

Scolile germane, pline de romani

Despre scolile germane, Hans Liebhardt spune ca sunt „un adevarat sistem de fabricat nemti". Nu numai dupa limba. In Bucuresti sunt peste 20 de gradinite, un liceu si mai multe sectii in limba germana la diferite facultati. 95 la suta dintre elevi si studenti sunt romani. Scolile germane sunt preferate si in virtutea unui spirit elitist, dar si pentru ca acolo s-a pastrat o disciplina si o rigoare specifice. In plus, pentru ca platesc scolarizarea copiilor, parintii urmaresc mai atent evolutia acestora. „Eu cred ca optiunea romanilor pentru scolile germane vine din dorinta de a fugi de mizerie. In aceste institutii totul functioneaza dupa reguli clare, n-au patruns drogurile, sunt dotari mai bune, respectul pentru profesori e nestirbit", spune Leibhardt.

Emigrarea in masa, motivata economic

Hans Liebhardt ajunge cu povestirea si la valurile de retrageri ale nemtilor din Romania. „Noi suntem de parere ca plecarile au fost motivate in primul rand economic, nu politic. Cu pamanturile si fabricile confiscate de catre comunisti, sasii nu mai aveau de ce ramana aici. Desigur, au fost si hartuielile politice, si deportarile..." Dar mai mult au cantarit nevoile materiale. Nemtii de aici vedeau prosperitatea rudelor din Germania si nu s-au impacat cu saracia la care i-a obligat regimul comunist. Cand Ceausescu a convenit cu guvernul RFG sa-i lase pe nemti sa emigreze contra valuta forte, multi n-au mai stat pe ganduri. Hans Liebhardt este unul dintre cei care au ramas. Avea un serviciu bun, un salariu convenabil si putea publica scrieri in limba germana. N-are nici urma de regret ca n-a luat drumul Germaniei. Dimpotriva. Dupa 70 de ani de Romania se simte si putin roman. Spune ca-i plac mai mult romanii, pentru ca sunt fascinanti pana si in caderile lor.

CV

Hans Liebhardt s-a nascut acum 70 de ani la Apoldu de Sus, langa Sibiu, intr-o comunitate tipica de sasi. Si-a facut studiile la Sibiu si Sighisoara, apoi a fost luat la „scoala de poeti" facuta de comunisti la Bucuresti, sub numele de Institutul de creatie „Mihai Eminescu". Apoi si-a inceput lunga sa cariera de jurnalist la ziarul de limba germana N...uer Weg (Drum Nou) in Capitala. Intre 1970 si 1980 a fost redactor-sef adjunct la programul pentru minoritati de la Televiziunea Romana, de unde a revenit la N...uer Weg. Este autor, printre altele, al volumelor „Viata prea minunata a lui Andreas Wei?kircher" (1981), „Germani la Bucuresti" (2003), „Cuvantul e baza - autori germani din Romania" (2004). Lucreaza la ziarul „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien" si face o emisiune in limba germana la TVR.

In Capitala mai traiesc 2.400 de nemti

Potrivit recensamantului din 1930, in Romania Mare erau 748.000 de nemti. Peste 100.000 au emigrat imediat dupa deschiderea granitelor in 1990. In anul 1992 mai traiau in tara noastra 119 mii de cetateni germani, pentru ca in 2002 numarul lor sa scada la 60 de mii. In Bucuresti erau vreo 7.000 de germani in anii ’70, potrivit lui Hans Liebhardt. Pana la recensamantul din 1992 au mai ramas doar 4.300 de nemti, iar astazi comunitatea germana din Capitala numara 2.400 de suflete. „Din Bucuresti au emigrat incomparabil mai putini decat din Transilvania, pentru ca aici au fost mai multe familii mixte, germano-romane. Baieti romani luau nemtoaice pentru ca spuneau ca gatesc bine si stiu sa pretuiasca un barbat. Au plecat si de aici destul, dar au fost mai atasati de familii, de locuri. Din comunitatile traditionale transilvanene au emigrat insa masiv. La Agnita, de pilda, din 3.000 de nemti au plecat 2.800", spune Liebhardt.

SUMAR DOSAR
Nemtii nostri
Fabrica de nemti din Bucuresti
Noi, sibienii...!
Supravietuitori dupa exod
La plecare, si-au luat si mortii cu ei
„Ne-au facut olteni cu forta!“
Betegite de gerul Siberiei
Sasii recuceresc Estul
A saptea generatie de Peteri
Ultimele „sasce“ din Bistrita
La Bacau, nemtii invata germana de la romani
Printul Charles s-a indragostit de Viscri
Neamul svabilor din Banat sta sa piara
"Din acest loc eu nu ma clintesc"
“Bine ca ati ramas, ca avem unde veni!”

Citeşte mai multe despre:   special,   bucuresti,   limba,   nemti,   germana,   liebhardt,   hans liebhardt

 



Mai multe titluri din categorie

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare
Galerie Foto Fostul cap militar al Serviciului Român de Informații, generalul în rezervă, cu patru stele, Florian Coldea, împreună cu ex-colegul său, generalul Dumitru Cocoru, și-au extins afacerile. Cei doi au înființat, r...

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”
Galerie Foto Se pregătea să emigreze în Elveția sau în Germania și a ajuns în Irak. Așa începe povestea lui George Vlajie, un tânăr român care, în 2013, a hotărât să se realizeze profesional în vestul Europei....
Serviciul de email marketing furnizat de