Fenomenul „Unul se infectează și trei mor”

În timp ce premierul Cîțu îi ademenește cu vaccinul în lanul de lavandă pe românii dornici de vacanțe, în statisticile oficiale, au început să reapară, de la finalul lunii mai, morții negăsiți din ultimele două valuri ale pandemiei. Nu mai puțin de 2.042 de morți „din lunile anterioare” au fost introduși, până ieri, în raportările zilnice ale Grupului de Comunicare Strategică, majoritatea deceselor fiind din perioada octombrie 2020 - aprilie 2021. „«Unde sunt morții din decembrie?», ne întrebau negaționiștii care se revoltau la auzul cererilor disperate de prevenție din partea medicilor. Iată-i în luna iunie”, spune medicul și cercetătorul Octavian Jurma, potrivit căruia abia acum vedem „prețul real al interferenței politice în controlul epidemiei”.

În intervalul 22.06.2021 (10:00) – 23.06.2021 (10:00), au fost raportate 66 cazuri noi de infectări cu coronavirus și 161 de decese, potrivit datelor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică. Însă, dintre morții apăruți, ieri, în statistici, numai 11 s-au înregistrat în ultima zi, iar 150 s-au înregistrat în ultimul an și abia acum au fost introduși în baza de date: „Astfel, 2 dintre acestea s-au produs în luna iulie 2020, 2 în septembrie 2020, 14 în octombrie 2020, 42 în noiembrie 2020, 42 în decembrie 2020, 6 în ianuarie 2021, 6 în februarie 2021, 23 în martie 2021, 9 în aprilie 2021 și 4 în mai 2021”. 

Completarea deceselor zilnice cu morți „din lunile anterioare” s-a făcut zilnic, începând cu data de 28 mai, iar, conform calculelor noastre, nu mai puțin de 2.042 de morți din ultimul an au fost adăugați în statistica anunțată de Grupul de Comunicare Strategică, până ieri. 

Erau pe când nu s-au văzut, azi le vedem, dar... nu răspunde nimeni

Aceste decese din urmă „au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate”, se arată în comunicatul oficial, fără alte explicații din partea autorităților cu privire la raportarea acum a unui număr atât de mare de decese de anul trecut. Mai ales că au fost și zile cu aproape 300 de morți „anterior”. 

Pe 8 iunie, de exemplu, s-au raportat 277 de morți, deși „la zi” au murit doar 11 oameni. Restul, de 256, au fost contorizați din lunile anterioare și din 2020: „2 decese s-au produs în iunie 2020, 3 în august 2020, 1 în septembrie 2020, 24 în octombrie 2020, 68 în noiembrie 2020, 38 în decembrie 2020, 33 în ianuarie 2021, 28 în februarie 2021, 39 în martie 2021 și 20 în aprilie 2021”. 

Pe 9 iunie, au fost raportate 228 de decese, deși în ziua respectivă au murit doar 14. Celelalte 214 au fost „decese anterioare”, majoritatea survenite în valurile 2 și 3 ale pandemiei: „1 deces s-a produs în iunie 2020, 1 în iulie 2020, 2 în august 2020, 4 în septembrie 2020, 10 în octombrie 2020, 56 în noiembrie 2020, 40 în decembrie 2020, 30 în ianuarie 2021, 21 în februarie 2021, 33 în martie 2021 și 16 în aprilie 2021”.

Practic, luând în calcul doar raportările „din urmă” din cele două zile, 8 și 9 iunie, vedem că în luna octombrie 2020 au fost 34 de morți în plus, în noiembrie 2020 apar acum 124 de decese „uitate” la momentul respectiv, din decembrie 2020 sunt aduși la suprafață, în statistica oficială a Grupului de Comunicare Strategică, încă 78 de morți. Iar calculele pot continua. 

Un deces la 33 de români diagnosticați 

După adăugarea acestor decese din urmă, mortalitatea în raport cu numărul total de cazuri (CFR - case fatality ratio) a depășit 3% în România, în creștere față de nivelul 2,5% din noiembrie 2020, spune cercetătorul Octavian Jurma, precizând că suntem una din puținele țări din lume în care mortalitatea CFR a crescut constant după ce am ieșit din valul 2. „Asta înseamnă că 1 din 33 de români diagnosticați oficial cu COVID-19 a murit. În perioadă de vârf a valului 2, se raportau la noi în jur de 200 de morți pe zi și consensul politic a fost că nu e necesară o nouă carantină. Oare dacă în acea perioadă s-ar fi raportat 3-400 de morți zilnic, ar fi fost mai greu de refuzat pe criterii politice și electorale carantină pe care o solicita consensul medical din acea perioadă? Am mai fi putut să fim la fel de relaxați în decembrie? (...) «Unde sunt morții din decembrie?», ne întrebau negaționiștii care se revoltau la auzul cererilor disperate de prevenție din partea medicilor. Iată-i în luna iunie. Putem acum să ne întoarcem în noiembrie și să impunem carantina? Evident că nu. «Ce-ai omorât, omorât rămâne» și acum vedem prețul real al interferenței politice în controlul epidemiei”, explică Jurma pe pagina sa de Facebook. 

Potrivit specialistului, raportarea acestui val imens de decese fără nicio justificare epidemiologică și medicală în mijlocul lunii iunie, când toată țară a intrat în scenariul verde, și mai ales decis amestecarea unor decese din valul 2 cu cele din valul 3 și cu cele din faza de platou fac praf indicatorii pandemiei și scad și mai mult încrederea oamenilor în autorități: „Oare chiar credeau autoritățile că mințind populația în privința pandemiei vor câștiga încrederea oamenilor în privința vaccinării? Chiar ne mirăm că românii au mai multă încredere într-o ceapă degerată decât în asigurările celor care pretind că ne conduc?

„Raportarea zilnică a unui număr de decese anterioare nu are decât dezavantaje din punct de vedere statistic și bruiază major mortalitatea, unul din cei mai importanți indicatori ai pandemiei. De aceea, în țările unde s-au făcut corecții a numărului de decese, acestea s-au făcut cumulat printr-un singur anunț”

Octavian Jurma, cercetător

Diferențe uriașe între platformele cu raportări

Un document privind raportarea deceselor de COVID-19, publicat la jumătatea lunii mai 2021, de Ministerul Sănătății, arată că există diferențe foarte mari între datele din cele două platforme pe care le folosesc instituțiile publice implicate în combaterea pandemiei, CoronaForms și AlerteMS. Diferențe de ordinul miilor apar începând cu luna noiembrie 2020. Astfel, în noiembrie 2020, există o diferență de 1.522 de decese între CoronaForms, unde sunt 11.990 de decese și AlerteMS, unde sunt 13.422 decese. În decembrie 2020, diferența dintre decesele COVID-19 raportate în CoronaForms (16.120) și în AlerteMS (18.948) ajunge la 2.828. „Diferențele devin tot mai evidente începând cu luna octombrie 2020, ceea ce poate fi asociat modificărilor succesive solicitate în platforma alerte.ms.ro în sensul creșterii complexității sau nivelului de detaliu pentru solicitările de raportare. Acest fapt s-a suprapus presiunii generate de agravarea situației epidemiologice”, au arătat, la momentul respectiv, reprezentanții comisiei care au întocmit raportul.

Tot atunci, comisia care a întocmit raportul a făcut și câteva recomandări cu privire la raportare, printre care și necesitatea actualizării deceselor din CoronaForms: „În ceea ce privește platforma CoronaForms, este evident că o serie de decese nu au fost raportate”.