Gaură de 55 de miliarde de euro în bugetul UE, România, pe lista neagră 

Documentul subliniază că există deja un deficit de investiții de până la 110 miliarde de euro pe an în ceea ce privește sprijinirea tranziției ecologice și, deși au fost impuse standarde obligatorii pentru calitatea aerului, sunt state care încă nu le respectă. Pe această listă neagră figurează, bineînțeles, și România care, în ciuda avertismentelor repetate primite de la Bruxelles, nu s-a conformat, iar la sfârșitul anului trecut a fost trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

În timp ce UE a stabilit standarde obligatorii de calitate a aerului încă din 2015 pentru a combate poluarea, majoritatea populației din Europa este încă expusă la concentrații de poluanți atmosferici peste limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. În prezent, sunt în desfășurare proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva a 18 state membre, pentru că nu au implementat normele UE privind calitatea aerului, inclusiv sesizări la CJUE împotriva României, Greciei, Maltei, Italiei și Austriei.

România a fost trimisă în fața CJUE

Comisia Europeană a decis ca anul trecut, în decembrie, să trimită România în fața CJUE din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice. În primul caz, România nu a asigurat funcționarea unor instalații industriale în baza unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea. În al doilea caz, țara noastră nu a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice, conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale ale anumitor poluanți atmosferici („Directiva PNE”).

Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. În temeiul directivei, instalațiile industriale trebuie să dețină autorizații pentru a putea funcționa, iar în absența unei autorizații nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace. În ceea ce privește Directiva PNE, statele membre au obligația să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice. Programele respective trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor în ceea ce privește cinci poluanți atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie – PM2,5). Statele comunitare trebuie să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit să transmită Comisiei Europene primul său program național de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost adoptat nici la această oră. 

Avertismentele, ignorate la București

În primul caz, înainte de a trimite România în fața Curții pentru nerespectarea Directivei privind emisiile industriale, Comisia a adresat Guvernului o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018, o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019 și un aviz motivat în iulie 2020. În al doilea caz, înainte de a trimite România în fața CJUE pentru nerespectarea Directivei PNE, Comisia a adresat țării noastre o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2020 și un aviz motivat în octombrie 2020.

Termene asumate și depășite

Deși aveam termen ca în aprilie 2019, cel mai târziu, să elaborăm și să transmitem la Bruxelles strategia privind calitatea aerului („Programul Naţional de Control al Poluării Atmosferice”), acest lucru nu s-a întâmplat. Ulterior, România și-a asumat ca termen data de 30 iunie 2022, dar am ratat și această țintă. Strategia este un jalon în PNRR, iar neîndeplinirea lui va duce la pierderea banilor pentru componentele C 4 - Transport sustenabil, C3 - Managementul deșeurilor, C6 - Energie și C10 - Fondul local. Primăvara anului viitor este noua promisiune a autorităților că vor transmite Comisiei Europene strategia.

2,79 mil. lei, aruncați în lupta cu aerul otrăvit

Abia în luna mai a acestui an, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a cumpărat servicii de consultanță în valoare de 2,79 de milioane de lei pentru a învăța cum să lupte împotriva poluării. Concret, ministerul urmează să primească în toamnă trei studii și rapoarte. „Scopul achiziției serviciilor de consultanță și expertiză este de a îmbunătăți capacitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în ceea ce privește stabilirea priorităților privind calitatea aerului în corelare cu prioritățile de politică stabilite în alte domenii relevante, prin stabilirea măsurilor aplicabile tuturor sectoarelor de activitate relevante care constituie surse de emisii de poluanți atmosferici necesare în vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de anumiți poluanți atmosferici până în anul 2030, precum și în ceea ce privește elaborarea Programului Național de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA)″, preciza, la vremea respectivă, în anunțul de licitație, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Cum acționează procedura de infringement

Odată declanșată procedura de infringement, Comisia Europeană transmite statului în cauză o scrisoare de notificare. Pasul următor este transmiterea unei opinii argumentate, iar în cazul în care statul vizat nu se conformează deciziilor instituţiilor UE, urmează sesizarea CJUE. Cuantumul sancțiunilor pe care Comisia Europeană le poate propune CJUE este următorul:

•  suma forfetară de minimum 1.643.000 de euro;

•  penalități între 1.985 și 119.125 de euro pe zi de întârziere, după pronunțarea hotărârii instanței UE.

CJUE este cea care decide cu privire la cuantumul sancțiunilor, instanța UE putând impune statului membru vizat sancțiuni în limita valorii solicitate de Comisia Europeană.

Desemnarea ariilor protejate în cadrul Natura 2000, întârziată

În timp ce investițiile pentru protecția mediului nu se ridică la nivelul cerut de Comisia Europeană, biodiversitatea din UE continuă să fie afectată, poluarea aerului este încă la niveluri periculoase în multe state membre, iar starea corpurilor de apă și a apei potabile rămâne o sursă de îngrijorare, potrivit celui de-al treilea raport al comisiei de specialitate privind punerea în aplicare a politicii de mediu prezentat de Comisarul pentru mediu. Comisia a remarcat că 25 de state membre UE trebuie încă să-și definească obiectivele de conservare și să finalizeze desemnarea ariilor protejate în cadrul Natura 2000 pentru a îmbunătăți starea habitatelor și speciilor vulnerabile. De asemenea, Bruxelles-ul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la tendințele emisiilor de poluanți atmosferici în toate statele membre și impactul acestora asupra sănătății și economiei.

Se estimează că reducerea poluării aerului la nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății în UE ar putea preveni 51.213 decese premature în fiecare an.

Pe rol, 47 de proceduri

Lipsa implementării adecvate în multe țări din UE a regulilor privind apa potabilă și faptul că apele uzate nu sunt tratate corespunzător înainte de a fi eliberate în mediu au fost, de asemenea, subliniate de raportul Comisiei. Acest lucru a declanșat, de asemenea, 47 de proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva statelor membre ale UE. Nici la capitolul deșeuri lucrurile nu arată foarte bine, fiind necesare mai multe măsuri pentru a reduce deșeurile și pentru a îmbunătăți procesul de reciclare, de exemplu, a materialelor plastice, a deșeurilor din construcții și a celor textilelor.