Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceasta este numai una dintre prevederile inserate într-un proiect de lege inițiat de Guvernul României, care privește zonele metropolitane. Actul normativ, aflat în dezbaterea Parlamentului, vizează și definirea „teritoriului metropolitan”, modul în care se pot asocia mai multe UAT-uri și dacă există unele cazuri în care un municipiu poate alege să își înființeze propria zonă metropolitană sau să adere la zona metropolitană constituită în jurul municipiului reședință de județ. Toate aceste modificări și propuneri legislative fac parte dintr-un set de măsuri prin care Guvernul Ciucă vrea să respecte unele prevederi ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând a intra în vigoare, gradual, de la 1 ianuarie 2023, respectiv de la 1 ianuarie 2024. Proiectul prevede că Adunările Generale ale zonelor metropolitane pot adopta hotărâri cu caracter obligatoriu pentru toate localitățile membre, fapt care, spune Consiliul Legislativ, încalcă prevederile constituționale referitoare la autonomia administrației publice locale.
Guvernul condus de Nicolae Ciucă a transmis, în urmă cu două zile, Parlamentului României un proiect de lege privind zonele metropolitane, dar și pentru modificarea și completarea unor acte normative – printre și Legea Finanțelor Publice. Conform acestui document, proiectul de lege reprezintă un „jalon” inclus în Componenta 10 – Fonduri Locale, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mai exact, ar fi vorba despre „Reforma 2” a acestui component, care are ca obiectiv permiterea persoanelor care locuiesc în zone urbane, inclusiv celor din comunități marginale sau periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate, cum ar fi mobilitatea, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local.
Conform Guvernului, în prezent, rolul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară se rezumă la asigurarea serviciilor de utilități publice, iar proiectul de lege elaborat propune atribuirea unui rol coordonator ala acestor asociații.
Coroanele urbane și „teritoriul metropolitan”
Prima chestiune interesantă din acest proiect de lege se referă la constituirea și delimitarea zonelor metropolitane. Astfel, prin zonă metropolitană se înțelege asocierea de dezvoltare intercomunitară, constituită pe bază de parteneriat, între Capitala României sau municipiile reședință de județ ori alte municipii și unitățile administrativ-teritoriale aflate pe teritoriul metropolitan.
Prin „teritoriu metropolitan”, se înțelege teritoriul din jurul municipiilor, delimitat potrivit legii, în cadrul căruia au fost generate relații reciproce de influență în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare. Guvernul propune ca acest teritoriu metropolitan să fie delimitat prin trei criterii. Spre exemplu, pentru București, acest teritoriu include cel puțin teritoriul administrativ al județului Ilfov. Pentru municipiile reședință de județ, teritoriul metropolitan prevede cel puțin primele două coroane urbane, iar pentru municipii, altele decât cele reședință de județ, teritoriul cuprinde cel puțin prima coroană urbană.
Prima coroană urbană este întregul teritoriu cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a unui municipiu cu care acestea au cel puțin un punct de hotar comun. Iar a doua coroană urbană este teritoriul cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a primei coroane urbane, cu excepția municipiilor reședință de județ, cu care are cel puțin un punct de hotar comun. În proiectul propus se precizează că zona metropolitană nu poate depăși limita județului din care face parte municipiul care o generează, cu excepția Bucureștiului.
Citește pe Antena3.ro
Un municipiu poate alege să-și constituie propria zonă metropolitană. Sau nu
Cu titlu de exemplu, reproducem din Anexa prezentată odată cu acest proiect de lege a modului în care se pot constitui zonele metropolitane. Luăm exemplul zonei metropolitane Cluj, care se constituie în jurul municipiului Cluj-Napoca – reședința de județ. Astfel, în prima coroană urbană intră localitățile Apahida, Baciu, Chinteni, Ciurila, Feleacu și Florești.
În a doua coroană urbană intră municipiul Turda, precum și localitățile Aiton, Băișoara, Borșa, Căianu, Cojocna, Gârbău, Gilău, Iara, Jucu și Petreștii de Jos.
Ei bine, în cazul municipiului Turda, care se află în a doua coroană urbană a zonei metropolitan Cluj, această unitate administrativ teritorială poate alege să fie inclusă în zona metropolitană a municipiului Cluj-Napoca sau își poate forma propria sa zonă metropolitană, conform proiectului de lege inițiat de Guvern.
Concret, „UAT-urile pot face parte dintr-o singură zonă metropolitană”. „Unitățile administrativ-teritoriale care sunt situate pe teritoriul metropolitan a două sau mai multe municipii, altele decât cele reședință de județ, își pot alege zona metropolitană din care să facă parte”, precizează proiectul de lege. Aceste zone metropolitane nu sunt unități administrativ-teritoriale, localitățile componente putând, în schimb, să mandateze aceste zone metropolitane să exercite, pe seama și în numele lor, unele activități aflate în competența lor.
Bătăi de cap cu virarea impozitelor pe venit. 30 la sută în localitatea salariatului, 70 la sută în localitățile unde activează angajatorul
O a doua informație interesantă care reiese din acest proiect de lege și care ar putea da bătăi serioase de cap companiilor se referă la finanțarea zonelor metropolitane. Această finanțare este asigurată prin cotizații și contribuții din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, precum și din alte surse.
Conform textului de lege citat, autoritățile deliberative ale UAT-urilor membre ale unei zone metropolitane pot stabili taxe speciale locale pentru finanțarea unor servicii publice locale furnizate în zona metropolitană.
De asemenea, zonele metropolitane pot percepe, la rândul lor, tarife în vederea finanțării unor servicii publice furnizate prin intermediul acestora.
Și Ministerul Finanțelor virează 5 procente
Ei bine, aici Guvernul umblă la Legea 237/2006 privind Finanțele Publice. Mai exact, se dorește introducerea unui nou articol – 32 indice 1 – referitor la prevederi aplicabile unităților administrativ-teritoriale care fac parte dintr-o zonă metropolitană.
Astfel, proiectul propune ca, pentru contribuabilii care își au domiciliul pe raza zonei metropolitane, 30 la sută din impozitul pe venit să fie virat către bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își au domiciliul angajații. Restul de 70 la sută din impozitul pe venit al acestor contribuabili urmează să fie virat către bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu îți desfășoară activitatea angajatorii, care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit.
Mai mult, pentru zonele metropolitane, o cotă de 5 la sută din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale ale finanțelor publice județene, către zona metropolitană constituită.
Cum se cheltuie impozitele colectate
Ce se întâmplă, însă, cu aceste sume, după virarea lor, în maniera descrisă mai sus? Aflăm din același proiect de lege.
Astfel, minimum 30 la sută din sumele colectate din impozite pe venit se utilizează pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 urbane și coroanei 2 urbane, după caz. Iar maximum 70 la sută din aceste sume se vor utiliza pentru investiții pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în jurul căreia a fost constituită zona metropolitană.
Prevederile referitoare la finanțarea și utilizarea sumelor în cauză urmează să intre în vigoare gradual, prima dată în 1 ianuarie 2023, iar, următoarea etapă, la data de 1 ianuarie 2024.
Unele măsuri propuse riscă să încalce autonomia locală, prevăzută de Legea fundamentală
O altă reglementare interesantă din acest proiect de lege se referă la caracterul obligatoriu al deciziilor zonelor metropolitan pentru administrațiile locale. Conform legii aflate în dezbatere, organele de conducere ale zonelor metropolitan sunt constituite din trei entități – Adunarea Generală, Consiliul Director și Comisia de Cenzori.
Adunarea Generală adoptă, potrivit proiectului guvernamental, hotărâri cu caracter obligatoriu, aplicabile tuturor unităților administrativ-teritoriale membre, Aceste hotărâri se adoptă cu votul a cel puțin 72% din membrii Adunări Generale.
Ei bine, această prevedere este desființată, însă, în avizul dat deja de către Consiliul Legislativ, Aviz favorabil, dar cu unele observații, printre care și aceasta. Prevederea criticată face obiectul articolului 7 din proiectul de lege - „prin hotărâri a autorităților deliberative, UAT-urile pot mandata zonele metropolitane să exercite pe seama și în numele lor unele atribuții aflate în competența lor”.
Consiliul Legislativ atrage atenția că această măsură propusă este susceptibilă a aduce atingere principiului autonomiei locale, consacrat de articolul 121 din Constituția României.
De asemenea, se arată în documentul citat, prevederea conform căreia Adunarea Generală a unei zone metropolitane adoptă hotărâri cu caracter obligatoriu aplicabile tuturor UAT-urilor membre este susceptibilă de a încălca articolul 121 din Constituție, la fel ca și capitolul din legea propusă, referitor la „Competențele zonei metropolitane”, „deoarece stabilesc în seama acestor zone metropolitane atribuțiuni specific autorităților administrației publice locale”.
Așa cum am arătat mai sus, proiectul de lege a fost depus de guvern la Camera Deputaților, cu mențiunea că trebuie dezbătut în procedură de urgență. Documentele se află deja pe masa Comisiei Juridice și a Comisiei pentru Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului, care au termen să depună raportul până în data de 22 iunie. Camera decizională, în cazul acestei legi, este Senatul.
