x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Impunea o maximă exigenţă

0
Autor: Loreta Popa 06 Iul 2010 - 00:00
Impunea o maximă exigenţă /Arhiva Institutului de etnografie şi folclor "Constantin Brăiloiu"


Nenumăraţi au fost cei care l-au cunoscut sau admirat pe Constantin Brăiloiu. Printre aceştia sunt Marin Bucur, prof. dr Gheorghe Focşa, Iosif Sava, Harry Brauner, dar şi Vasile Căbăriş.

 "În vreme ce o interpretă ca Maria Tănase trăia coşmarul unei ameninţări cu puşcăria comunistă, fiind discret interzisă şi urmărită, Constantin Brăiloiu va continua Opera cea Mare pe care generaţiile care au urmat primului război mondial o începuseră în entuziasm şi grandoare", spune Marin Bucur.  "Însumată concepţiei de tezaur de muzică universală - la nivelul creaţiei muzicale folclorice, colecţia de discuri de muzică populară românească editată tot de Constantin Brăiloiu, pe lângă Le Musee de l'Homme era prezenţa poporului său la această întrecere întru frumuseţe şi întru geniu creator a popoarelor lumii! Graţie iniţiativelor-Brăiloiu, muzicologia de profil etno-folclorică a şcolii de la Bucureşti va deveni o şcoală-pilot a cercetărilor europene moderne!"

Prof. dr Gheorghe Focşa afirma la rându-i despre Brăiloiu şi întâlnirea cu el: "Curios, mai întâi ca să se lămurească cum izbuteşte un tânăr student să se orien­teze de la primele zile de cercetări multilaterale, mă urmărea cu întrebări zilnice, ce mi-au rămas întipărite până astăzi în memorie. Trebuia să răspund de îndată la curiozitatea directă şi profundă, pentru a se lămuri personal. Chiar din prima zi am primit întrebarea: «Ce ai descoperit azi?», care s-a tot repetat şi a doua zi. Eu răspundeam simplu: «Nimic.». Dar a treia zi cunoscusem câţiva informatori mai originali. Constantin Brăiloiu a fost un deosebit profesor, un fin observator al mentalităţilor şi comportamentului oamenilor, dăruind de fiecare dată din experienţa acumulată tinerilor. Mi-a rămas în memorie, înconjurat de aparatele sale, gramofonul şi fonograful, în mijlocul sătenilor mai tineri şi mai vârstnici, dornici să-şi înregistreze cântecele."

Vasile Căbăriş spune: "L-am cunoscut pe Constantin Brăiloiu în Câmpo­feni, satul meu natal din judeţul Gorj, prin anii 1935-1936. Era găzduit la Dumi­tru Gr Petcu, ţăran culegător şi creator de folclor, care a fost angajat ca om de serviciu la Arhiva de folclor. L-am însoţit de câteva ori pe Constantin Brăiloiu în cercetările sale folclorice. Cu creionul şi carnetul în mână, stătea de vorbă cu ţăranii, de obicei când era cald, în tinda sau în bătătura casei. Era impresionant de modest şi simplu în atitudini şi vorbă, cu faţa senină şi zâmbetul pe buze. Nimic pompos, nimic bombastic în tot ce vorbea. De la început te copleşea şi te dezarma, dar parcă printr-o forţă magnetic te opreai la distanţa cuvenită. Îţi dădeai seama că ai în faţă un om superior, de o înaltă ţinută intelectuală şi spiritual. (...)

La moartea unui sătean din Câmpofeni a scris «Cântecul zorilor» şi a fotografiat pe cele trei femei care au cântat acest cântec în revărsatul zorilor. A luat parte de la început până la sfârşitul «împodobirii bradului», fotografiindu-l. A fotografiat o pomană de haine după deces. (...)În Bucureşti l-am cunoscut pe Constantin Brăiloiu care lucra la arhiva de folclor, pe când era instalată în Strada Lipscani nr. 102, etajul 3, vizavi de Biserica Sf. Gheorghe. Într-o zi l-am vizitat după ce terminase de înregistrat pe sul un cântec gorjenesc cântat de Maria Lătăreţu. De cum am intrat pe uşă, vesel în picioare, mi-a zis: «Uite dom'le perla Gorjului», arătând-o cu mâinile pe  cunoscuta cântăreaţă, care zâmbea de bucurie alături de taraful său. Se pregătea să înregistreze un alt cântec".

Distinsul muzicolog şi om de cultură Iosif Sava scria despre Brăiloiu: "Format în spiritul marilor idei ale timpului, în şcoli de tradiţie europeană, împlântat în cultura poporului român, adunând necontenit putere din studiul secolelor de artă, Brăiloiu rămâne în conştiinţa veacului drept tipul savantului de maximă exigenţă, tipul muzicianului cu o gândire disciplinată în limitele unei doctrine de ţinută estetică şi etică, ce-a modelat personalitatea sa şi-a determinat totalitatea acţiunilor sale.

(...) Brăiloiu a fost ancorat în problematica abordată de oamenii de cultură ai ţării şi ai lumii, a căutărilor româneşti în toate planurile spiritualităţii. Brăiloiu a ridicat una din coloanele de rezistenţă ale culturii româneşti, coloane ale unui panteon în care muzica asigură fondul necesar pentru a medita asupra istoriei şi destinului poporului român şi a umănităţii".

Harry Brauner încheie pleiada celor care l-au elogiat pe Brăiloiu astfel: "Eram tânăr, foarte tânăr, când a început să mă cuprindă patima muzicii populare. Lucram la Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor. Ucenicia mi-o făcusem alături de profesorul meu Constantin Brăiloiu. Luasem parte la monografiile sociologice iniţiate de către Institutul Social Român sub conducerea savantului profesor Dimitrie Gusti. Acolo am avut prilejul să ne iniţiem împreună în tainele sociologiei, să ne dăm seama de rolul însemnat pe care îl are cântecul în viaţa social a poporului. Perenitatea cântecului popular românesc se datoreşte tocmai faptului că el s-a născut şi s-a dezvoltat pe baza unor severe legi nescrise. A împrumuta  sau a transmite folclorului anumite concept caracteristice esteticii artei culte însemnează a comite greşeli neîngăduite."
Citeşte mai multe despre:   ediţie specială

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

S-a calculat cât costă somnul de 10 ani al lui Flutur

S-a calculat cât costă somnul de 10 ani al lui Flutur
Galerie Foto Modernizarea Drumului Talienilor, anunțată cu surle și trâmbițe încă din 2010, va ajunge să coste dublu, deși nu s-a finalizat nici măcar un kilometru de drum. Drumul județean care leagă comuna Mălini de jud...

Trenul spre Otopeni, bucuria copiilor. „Vedem avioanelee! Data viitoare ne urcăm și în ele?”

Trenul spre Otopeni, bucuria copiilor. „Vedem avioanelee! Data viitoare ne urcăm și în ele?”
Galerie Foto Legătura feroviară dintre Aeroportul Henri Coandă și Gara de Nord a fost dorită imediat după Revoluție, când traficul de pe Otopeni a crescut semnificativ. Au trecut 30 de ani cu studii de fezabilitate, proiecte...

Generalul sufragerist Oprea își joacă averea la ruleta politică

Generalul sufragerist Oprea își joacă averea la ruleta politică
Galerie Foto Fost vicepremier pe probleme de siguranță națională și ministru de Interne, generalul Gabriel Oprea și-a cheltuit mai bine de jumătate din veniturile realizate în ultimul an fiscal, pe campania electorală...

Cei patru români nevinovați care au speriat Anglia. Povestea jafului de 50 de milioane de lire sterline

Cei patru români nevinovați care au speriat Anglia. Povestea jafului de 50 de milioane de lire sterline
Galerie Foto Într-una dintre cele mai bine păzite zone de pe planetă, o bandă de hoţi a dat lovitura: peste 50 de milioane de lire sterline. Se întâmpla în decembrie 2019, la Londra, în cartierul Kensington. La câţiva...

Cât costă câinele de pază al liberalilor

Cât costă câinele de pază al liberalilor
Galerie Foto Compania de pază a unui fost director adjunct din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, membru al Partidului Național Liberal, a primit de la instituțiile aflate în subordinea Ministerului de...

O rușine pentru România: Legea „Să moară campionii”

O rușine pentru România: Legea „Să moară campionii”
Peste 100 de foşti mari sportivi şi antrenori, care au adus glorie României la cele mai importante competiţii olimpice, mondiale şi europene, au ajuns acum bătaia de joc a statului, care îi umileşte în cel mai...

Sinteștiul s-a pronunțat la mișto: „Ja cua spitala da te vaccinisava”

Sinteștiul s-a pronunțat la mișto: „Ja cua spitala da te vaccinisava”
Galerie Foto În marginea Bucureștiului există o zonă liberă de Covid. Aici, lumea nu poartă mască, de distanțare socială nici n-a auzit. Ba chiar, acum ceva zile, a fost paranghelie mare cu „dans și pupat în bot”....

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru
Galerie Foto Romanul Clipa a apărut în 1976, la doi ani după precedenta operă a lui Dinu Săraru, „Nişte ţărani”. Primite cu entuziasm de public şi reticenţă de autorităţi, atât cartea, cât şi filmul au o poveste...

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar
Galerie Foto Fost procuror general al României, schimbat din funcție odată cu fuga lui Omar Hayssam, Ilie Botoș a intrat puternic în afaceri, asociindu-se cu cel puțin două personaje extrem de cunoscute în zona adiacentă...

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV
Galerie Foto O achiziție mai puțin obișnuită s-a derulat la mijlocul lunii ianuarie, când Compania Națională Nuclearelectrica SA a anunțat atribuirea unui contract prin care a cumpărat nu mai puțin de 92 de veste...

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”
Galerie Foto Scandal la vârful partidului AUR – Alianţa pentru Unirea Românilor. Preşedintele George Simion este acuzat de furt şi înşelăciune de către reprezentanţii romilor. Alecu Ionel, preşedintele Alianţei...

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”
Galerie Foto Interviu cu medic primar Ciprian Cristescu, şef de secţie la Maternitatea Giulești   Încă nu s-a limpezit concluzia la polemica este bine să naşti natural sau prin cezariană. Ca să lămurim...

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”
Liberalizarea pieţei de energie pentru consumatorii casnici de la 1 ianuarie 2021 este o oportunitate pentru compania Hidroelectrica de a-şi diversifica business-ul. Ofertele lansate pe piaţa concurenţială au...
Serviciul de email marketing furnizat de