„Casa noastră”, proiectul inedit anti-emigrare al AUR

Banii ar trebui să fie dați, sub forma unui credit fără dobândă, de maximum 150.000 de lei, acordat de Ministerul Finanțelor, pe o perioadă de 30 de ani. Însă, dacă, în această perioadă de derulare a contractului de credit, debitorul dă naștere sau adoptă un copil, este scutit de o treime din datorie. Această prevedere este valabilă pentru fiecare copil născut sau adoptat de familia care a accesat împrumutul, astfel încât, dacă apar trei copii într-o astfel de familie, practic nu se mai înapoiază niciun leu către stat. Sunt prevăzute, însă, niște condiții pentru a putea beneficia de programul propus de cei de la AUR. Legea a fost respinsă de toate instituțiile și comisiile avizatoare, fiind picată, la vot, la începutul acestei săptămâni, de Senatul României. În prezent, ea se află în dezbaterea Camerei Deputaților.

Proiectul inedit se numește Plx 314/2022 – „Propunere legislativă privind implementarea Programului «Casa noastră»” și a fost inițiat de 12 senatori și deputați de la AUR, în frunte cu George Simion, președintele formațiunii. Propunerea a fost semnată de încă 15 parlamentari, de la aceeași formațiune politică și se află în plin proces de dezbatere parlamentară.

Din forma inițiatorilor, rezultă că legea vrea să adopte un program național denumit „Casa noastră”, care are ca obiect acordarea unui sprijin financiar persoanelor fizice, în vederea achiziționării sau construirii unei locuințe. Iar „statul, prin intermediul Ministerului Finanțelor, acordă beneficiarului un împrumut în valoare de 150.000 de lei, pentru care nu se percepe dobândă, prin încheierea unui contract de credit”. 

Prin „locuință”, legea propusă de AUR înțelege „orice imobil cu destinația de locuință, alcătuit din una sau mai multe camere, cu terenul, căile de acces, anexele gospodărești, facilitățile, dotările și utilitățile aferente acestuia”, însă în acest program nu intră locuințele care sunt construite de ANL. În schimb, pot fi „locuințe noi sau vechi, în mediul urban sau în mediul rural”.

Cine ar putea contracta o astfel de facilitate

Pot beneficia de acest împrumut persoanele fizice care îndeplinesc, cumulativ, conform acestui proiect de lege, mai multe criterii. Astfel, nu trebuie să dețină în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori cu alte persoane o locuință, indiferent de modul în care a fost dobândită, cu excepția dobândirii prin succesiune a unei cote mai mici de 1/5. De asemenea, cei care accesează programul nu au în derulare credite ipotecare pentru achiziția unei locuințe. 

Un alt criteriu este acela că „unul dintre soți are vârsta până în 35 de ani, pentru beneficiarii care locuiesc în România, și până în 40 de ani, pentru beneficiarii care fac dovada faptului că au locuit în străinătate și s-au reîntors în România cu cel puțin șase luni înainte de data solicitării de sprijin”.

Mai departe, la data solicitării acordării acestui sprijin financiar, beneficiarii trebuie să facă dovada că realizează venituri impozabile în România, „din muncă sau activități independente, cu cel puțin 3 luni înainte de data formulării cererii”.

Un alt criteriu este acela că „în cazul familiilor monoparentale, o condiție suplimentară este aceea de a avea în întreținere cel puțin un copil minor”.

Ministerul Finanțelor, transformat în cooperativă de credit

Din același text de lege supus dezbaterii Parlamentului reiese că, prin derogare de la prevederile OUG 64/2007 privind datoria publică, „Ministerul Finanțelor este autorizat să mandateze Fondul Național de Garantare a Creditului pentru IMM-uri, în vederea încheierii cu beneficiarii sprijinului acordat de stat a contractelor de împrumut”. Iar sursa de finanțare indicată este „bugetul de stat și alte surse externe de finanțare, care vor fi stabilite prin normele de aplicare”.

Mai aflăm că acest contract de împrumut fără dobândă „poate fi încheiat pentru o perioadă maximă de 30 de ani” și că „beneficiarii sprijinului pot opta pentru suspendarea plății ratelor timp de maximum 6 ani pe toată perioada contractului”.

Însă, de departe, cea mai inedită facilitate acordată prin acest „program” este aceea conform căreia „beneficiarilor programului li se acordă o reducere a datoriei datorate în temeiul contractului de împrumut, în cuantum de 50.000 de lei pentru fiecare copil născut sau adoptat pe parcursul derulării, în acest sens urmând a se încheia, de fiecare dată, un act adițional la contractul de credit fără dobândă”.

Nu în ultimul rând, din același proiect de lege rezultă că acest sprijin acordat de către stat poate fi utilizat atât pentru „plata prețului locuinței, fără contractarea unui credit bancar”, cât și pentru „plata avansului în vederea obținerii unui credit bancar”, precum și pentru „plata prețului terenului pe care se va construi locuința”. De asemenea, se mai prevede că „acordarea sprijinului nu este condiționată de obținerea unui contract cu o instituție de credit”.

Motivarea demersului: „Avem a cincea cea mai mare diasporă din lume”

Cei 12 parlamentari ai AUR, care sunt inițiatorii principali ai acestei neobișnuite propuneri legislative, și-au motivat acest demers în cuprinsul unei ample expuneri de motive. Se arată, aici, că în anul 2021 „au fost mai mulți copii născuți în străinătate din părinți români, decât în România”. „Este fără precedent în istoria noastră acest fenomen, iar a te lamenta și a considera acest lucru ceva normal în contextul procesului de globalizare la care asistăm nu te face decât părtaș la dezrădăcinarea neamului românesc”, se subliniază în acest document,

În opinia acestor parlamentari, unul dintre cele mai importante motive ale acestui „record negativ” este „lipsa siguranței zilei de mâine, printre care și lipsa unei locuințe”. „Trei sferturi din declinul populației României, începând cu anul 2000, de la 22,5 milioane, la 19 milioane de locuitori, se datorează emigrării. Diaspora românească a ajuns a cincea cea mai mare din lume, conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Europeană (OCDE)”, se mai arată în expunerea de motive. 

Inițiatorii mai susțin că „motorul economiei, reprezentat de segmentul populației cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani, a plecat peste hotare. (…) În contextul actual, în care întreaga economie la nivel global trece prin situație de criză, coroborat cu criza medicală din ultimii 2 ani, achiziționarea unei locuințe este o utopie pentru mulți tineri. Instituțiile bancare sunt din ce în ce mai reticente când vine vorba de acordarea împrumuturilor fără o garanție solidă sau fără un avans considerabil”. Aceștia mai precizează, de asemenea, că „la nivel mondial și european, există o serie de state care acordă de ani buni astfel de avantaje pentru tinerele familii. Canada, SUA, Cehia, Polonia, Turcia, Muntenegru sau Ungaria  iau măsuri de sprijin din partea statului”. Acolo, sprijinul „ajunge și până la 100.000 de dolari, în cazul SUA, sau la 50.000 de euro pe bătrânul continent”.

Toate instituțiile și comisiile avizatoare au dat aviz negativ. CES susține că demersul va alimenta specula de pe piața imobiliară

Acest proiect de lege nu este inedit doar prin măsurile avute în vedere, dar și prin evoluția pe care a cunoscut-o în circuitul parlamentar. Practic, inițiativa a „beneficiat” de avizare negativă pe toată linia.

Mai întâi, Consiliul Legislativ a „trântit” proiectul, arătând că nu a existat punctual de vedere al BNR. Apoi, pentru că nu sunt exprimate suficiente informații din care să rezulte faptul că s-a realizat identificarea și analizarea efectelor economice, sociale și bugetare pe care le-ar produce reglementările propuse de cei de la AUR.

Deloc de neglijat, spune Consiliul Legislativ, este că proiectul încalcă articolele 14 și 16 din Constituție, întrucât introduce reglementări care sunt deja prevăzute într-un alt act normativ. Este vorba despre OUG 60/2009, prin care au fost adoptate o serie de măsuri de implementare a unui alt program, denumit „Noua Casă”, ce are ca obiect facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția de locuințe, prin contractarea de credite garantate de către stat. Însă, inițiativa mai încalcă și HG 34/2004, privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, care aplică strategia și Programul de guvernare în domeniul finanțelor’ „Acordarea de împrumuturi persoanelor fizice excedează atribuțiilor Ministerului Finanțelor”, mai arată sursa citată, care adaugă că „acordarea sprijinului, necondiționată de obținerea unui împrumut contractat cu o instituție de credit, încalcă Legea 190/1999 privind creditul ipotecar”.

Doar AUR și Diana Șoșoacă au votat „pentru”

La rândul său, Consiliul Economic și Social, în avizul negativ transmis, arată că mecanismul propus de inițiatori este unul deficitar. „Nu se limitează numărul de accesări pentru o astfel de facilitate. (…) dacă, după acordarea împrumutului, în familia debitorului se nasc 1-3 copii, împrumutul se transformă într-o facilitate neimpozabilă, în sensul că se sting câte 50.000 de lei din datorie pentru fiecare copil”. CES mai arată că efectul unui astfel de demers legislativ „va alimenta bula speculativă de pe piața imobiliară”.

De altfel, toate comisiile avizatoare, cât și comisiile raportoare au avizat negativ proiectul de lege. Cu raport de respingere, legea a intrat la vot final la Senat, în data de 23 mai 2022. Din cei 100 de senatori prezenți, 67 au votat pentru respingere (20 de la PNL, 39 de la PSD, 5 de la UDMR, doi senatori neafiliați și senatorul USR Ion Dragoș Popescu).

Pentru adoptarea proiectului de lege au votat 13 senatori, dintre care 12 de la AUR și Diana Șoșoacă. 20 de senatori USR au decis să se abțină de la vot.

Legea a ajuns, săptămâna aceasta la Camera Deputaților, care este forul decizional. Comisia de Buget și Comisia de Administrație trebuie să înainteze raportul final până în data de 16 iunie.