Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
INTERVIU
Candidat independent la Primaria Capitalei, presedintele CNA, Ralu Filip, sustine instituirea printr-un cod al Bucurestilor a unor reguli clare in ceea ce priveste constructiile, curatenia orasului, comertul si locurile de joaca pentru copii.
MONICA IORDACHE
|
|
SINGURA SOLUTIE. Ca sa isi exprime nemultumirile si ingrijorarile, Ralu Filip a intrat in cursa pentru Primaria Capitalei
|
Jurnalul National: De ce va inhamati la o asemenea corvoada cum este Primaria Capitalei?
Ralu Filip: Asa cum am mai spus, sunt frustrat din cauza starii orasului. Sunt un parinte ingrijorat din cauza faptului ca Bucurestiul devine un oras din ce in ce mai nesigur pentru viata si sanatatea copiilor.
De ce candidati acum si nu ati candidat in 2004? Problemele erau aceleasi si la fel de mari...
Anul trecut s-au confruntat doi oameni politici grei: dl Basescu si dl Geoana. Puteai spera ca unul dintre ei, odata ajuns primar general, va incerca sa faca ceva. Dl Geoana a pierdut, iar dl Basescu a ajuns presedintele Romanei. Intre timp, de 15 ani in Bucuresti s-au cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro, iar orasul sufera in continuare de poluare. Din cauza traficului, aerul nu este bun, apa e riscanta.
Chiar daca vreti, in primul rand, sa deschideti discutia despre anumite probleme, v-ati construit si un program. Care sunt principalele masuri cuprinse in acest program?
Sigur, nu pot sa imi expun tot programul, dar cine doreste sa il consulte o poate face la adresa de Internet www.ralufilip.ro. Desi nu este o tema de succes electoral, eu pun pe primul loc copiii. Este important pentru parinti sa aiba certitudinea ca scolile, gradinitele, liceele, spitalele de copii nu se vor prabusi in caz de cutremur. Este foarte important pentru parinti sa stie ca in aceste cladiri exista conditii de igiena, ca toti copiii au posibilitatea sa se spele pe maini cu sapun si apa calda. Prin programul de reabilitare a sistemului educational trebuie sa renovam salile de sport sau terenurile, astfel incat toti copiii sa poata face sport la scoala, iar in parcuri trebuie sa amenajam miniterenuri de fotbal si de baschet, eventual si piste pentru role si patinoare. Este foarte important sa le asiguram accesul gratuit la muzee, la Gradina Zoologica si la Gradina Botanica. Nu in ultimul rand, Bucurestiul nu are un parc de distractii, unul rezultat in urma unor licitatii internationale, cu standarde europene in ceea ce priveste siguranta copiilor.
Este singura categorie pe care o vizati?
Nu. Primaria trebuie sa aiba o relatie prioritara cu batranii. Daca un batran vine sa isi plateasca o taxa sau sa primeasca informatii, daca este coada, sa vina automat la ghiseu. Acolo unde se asteapta, sa o faca in conditii civilizate. Mai departe, pentru ca bunicii se ocupa de copii, in cele mai multe cazuri, as vrea sa facem in parcuri zone pentru oamenii in varsta, in care angajati ai primariei sa le ofere gratuit jocuri de sah sau de table sau ziare. Trebuie sa refacem toate statiile RATB din oras, pentru ca, asa cum sunt acum, denota lipsa de respect nu numai fata de batrani, ci fata de toti locuitorii din Bucuresti. Pentru muzee, Gradina Zoologica, Botanica si chiar teatre, putem reduce la jumatate biletul pentru pensionari, astfel incat sa poata merge cu nepotii. Nu in ultimul rand, pensionarii trebuie sa poata calatori cu mijloacele de transport in comun, inclusiv cu metroul, numai pe baza talonului de pensie.
Camere de luat vederi si politisti in autobuze
Spuneati ca, pentru a spori siguranta persoanei, ar trebui amplasate camere de luat vederi in locuri publice...
Nu inventez eu roata. Acest sistem este implementat de ani buni in UE cu rezultate foarte bune. Siguranta cetateanului, dar si a patrimoniului pot fi asigurate prin politia comunitara, pe de o parte. Trebuie sa avem atatia politisti comunitari cati avem nevoie, si am putea avea bani pentru a-i plati daca am aplica amenzile in mod corect. Trebuie imbunatatit sistemul de iluminare la periferia orasului, dar cel mai eficient sistem este cel de instalare a unor camere video in zonele cu potential infractional si in cele in care se obisnuieste sa fie aruncate gunoaie.
Cat ar costa un asemenea proiect?
Nu costa mult. Un astfel de sistem ar presupune o cheltuiala cam de un milion de dolari pe sector, iar intretinerea lui nu necesita multi oameni - cam zece pe sector.
Dar ce facem cu transportul in comun, care geme de infractori? Punem un politist in fiecare autobuz?
Si asa, si in statii. Principala problema cu politia noastra este ca nu mai e vizibila. Ai impresia ca nu mai exista, si atunci poti sa faci ce vrei. Mai trebuie sa ii educam si pe oameni, ca este ceva in neregula atunci cand cineva este batut in public si cei care trec in momentul acela pe acolo fie fug, fie se fac ca nu vad. Aici se impune ceea ce primaria nu a facut de 15 ani: campanii. Si in privinta disciplinei in aruncarea gunoiului. Campanii prin care sa explicam ca acel gunoi se intoarce intr-o forma mult mai periculoasa si care ii imbolnaveste.
53 de surse poluante
Se intoarce prin aerul pe care il respiram...
Bucurestii au 53 de surse majore de poluare. Avem peste 800.000 de masini inregistrate in oras si cu tranzitul peste un milion. O a doua sursa majora este praful. Institutul de Sanatate Publica a demonstrat ca 54% din copiii intre 1 si 7 ani au nivelul de plumb depasit in sange. Se pot face lucruri imediate. Poti interzice in oras anumite activitati economice care polueaza, mutandu-le in afara orasului. Poti declansa o campanie de reinverzire a orasului, punand nu numai plante de decor, ci si pomi cu proprietati antibacteriene, cum ar fi nucii sau tuia, poti fluidiza traficul, astfel incat sa nu mai fie atat de poluant.
Parcari si spatii verzi
Aveti un proiect de refacere a spatiilor verzi?
Da. Putem sa improprietarim asociatiile de locatari cu o suprafata imprejurul blocurilor, cu singura obligatie de a-l asigura ca spatiu verde. Sa le dam seminte pentru iarba, pomi, sa cream mici parculete care sa fie si oaze de verdeata. In curtile scolilor, ale spitalelor sa plantam copaci si iarba.
Cum s-ar putea rezolva problema parcarilor?
Se pot redimensiona trotuarele acolo unde ele sunt excedentare, cum ar fi de la Casa Poporului pana la Piata Alba-Iulia. Trebuie ridicate toate masinile care zac pe spatiul public, fie pentru ca nu au fost platite taxele, fie ca nu sunt apte pentru circulatie. Principala problema este tot in zona de blocuri. Acolo trebuie identificate spatiile care pot fi arondate pentru parcari zonale. Dar, daca scoatem din orase anumite activitati cum ar fi betonierele, pe spatiul ramas se pot face si parcari, si parcuri.
Ce proiecte lasate de primarul Basescu ati continua?
In nici un caz, pasajul suprateran de la Titulescu. Acest tip de pasaj nu se mai practica in Europa din anii â70. El anuleaza valoarea terenului de dedesubt si blocheaza dezvoltarea viitoare a zonei. Solutia corecta este pasajul subteran. Datele de la Metrorex arata ca este posibil sa fie construit la o adancime de 4,5 metri, pe o latime de 23 de metri. Nu afecteaza zona, nu-i afecteaza pe oameni si
Totusi, nu ati continua nimic?
Ba da: reabilitarea sistemului educational, dar inainte de a face laboratoare sau sali de festivitati, sa vedem daca scolile rezista sau nu la cutremure. Mai sunt si alte programe, cum ar fi reabilitarea unor drumuri. In rest nu. Dl Basescu e presedinte acum, dar ca primar a avut rezultate slabe.
Este nevoie de o lege a Capitalei?
Nu. Avem nevoie de un Cod al Bucurestiului, adoptat de consiliul municipal si de primar. Cu reguli clare: daca vrei sa construiesti, ce trebuie sa faci; daca nu faci, ce patesti; cum se intretine curatenia in oras, cum sa fie comertul, cum sa fie locurile de joaca ale copiilor in parcuri.
Spuneati ca vreti sa desfiintati primariile de sector...
Este mai mult decat necesar, pentru ca administratia a devenit un mastodont lenes, corupt si incompetent. Este suficienta o singura primarie, cu un singur consiliu, sase viceprimari, fiecare raspunzand de cate un sector, si cu servicii descentralizate pentru toate zonele orasului. Ar fi mult mai putina coruptie, mai multa transparenta. Am avea posibilitatea sa verificam mai usor cati bani s-au strans si am cheltui mai putin.
Pe care dintre contracandidatii dvs. l-ati vota?
Eu nu am intrat in aceasta competitie ca sa ajung neaparat primar. L-as vota pe domnul Videanu, desi nu isi doreste sa fie primar si desi proiectul sau politic nu vizeaza primaria, ci viitorul dansului.
Cand va luati concediu de la CNA?
S-a speculat ca functia de presedinte al CNA ar fi incompatibila cu aceasta competitie. Este fals. Legea imi permite. In cazul in care voi avea semnaturile cerute de lege, 18 martie fiind ultima zi in care pot fi depuse, cand voi deveni oficial candidat, voi intra in concediu si nu voi mai trece pe la CNA pana dupa campanie.
|
CANAL
|
|
Ralu Filip considera ca printre alte lucruri pe care ar trebui sa le faca viitorul primar, doua sunt de foarte mare importanta: "Sa se lupte pentru reluarea lucrarilor la canalul Dunare - Bucuresti, pentru ca finalizarea acestui proiect inseamna si rezolvarea a trei proiecte mari: locuri de munca, venituri la buget si reducerea poluarii. Iar in al patrulea rand, Bucurestii vor fi legati de Marea Nordului. Acest canal este realizat deja in proportie de 60%. Al doilea lucru, Bucurestii au nevoie urgent de expertiza tehnica privind situatia curentilor vagabonzi, produsi de tramvaie si metrou, care dizolva anodic tot ce inseamna metal, inclusiv structurile de beton armat ale blocurilor. In cazul in care proiectarile nu au tinut cont de acei curenti, suntem cu totii intr-o stare de pericol, ma refer la instalatii de gaze, de apa si, repet, armaturile constructiilor." El a mai spus ca "in Codul Fiscal, invatamantul privat este scutit de impozite pentru cladiri si terenuri, ceea ce mi se pare nedrept, intrucat aceste institutii obtin sume mari in activitatea lor. Am vazut ca si terenurile si imobilele RAPPS sunt scutite de plata impozitelor, de asemenea incorect, pentru ca RAPPS fie obtine venituri, fie le inchiriaza demnitarilor. Exista discriminare neplacuta intre cetateni si persoane juridice in sensul ca cetatenii platesc un impozit mai mare pentru imobile decat persoanele juridice, care platesc intre 0,5% si 1% din valoarea de inventar a imobilului. Nu cred ca e corect asa".
|
