Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tot mai mulţi părinţi din România aleg să nu-şi vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere alarmantă a ratelor de acoperire vaccinală. Peste 40.000 de copii din țara noastră, care ar fi trebuit să primească, anul trecut, prima doză de vaccin ROR împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului, nu s-au imunizat, iar 77.000 de copii nu au primit doza a doua, în vreme ce peste 38.000 de copii nu au fost vaccinați nici măcar cu o doză de vaccin pentru tusea convulsivă, avertizează UNICEF. Pe lângă lipsa de încredere în vaccinare și teama de efecte secundare, printre cauze se regăsesc și accesul limitat la servicii de sănătate din zonele rurale, nivelul scăzut de educație în domeniul sănătății și absența informațiilor adecvate, relevă un studiu realizat de OMS, în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătăţii.
Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă foarte contagioasă, care adesea duce la complicații și chiar la pierderea vieții. Potrivit specialiștilor INSP, din patru persoane care fac rujeolă una are nevoie de spitalizare, iar pentru unul din 1.000 de bolnavi, boala este mortală.
Cu toate că vaccinul îi protejează pe cei mici împotriva acestei afecțiuni grave, datele arată că tot mai puțini părinți își imunizează copiii, în special cu doza a doua, administrată la 5 ani.
Doar 6 din 10 copii sunt imunizați împotriva rujeolei
Cele mai recente date ale Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF arată că, în România, datele sunt alarmante: doar 62% dintre copii au fost vaccinați, anul trecut, cu a doua doză de vaccin ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în condițiile în care rata de vaccinare care se consideră că asigură protecție împotriva declanșării epidemiilor este de 95%.
„Prima doză de vaccin împotriva rujeolei a avut o acoperire estimată de 78% anul trecut, corespunzând unui număr de 40.000 de copii nevaccinați. Acoperirea celei de-a doua doze de vaccin contra rujeolei a fost de 62%, 77.000 de copii nefiind vaccinați”, a transmis UNICEF.
Prin comparație, în 2022, vaccinarea cu prima doză ROR a fost de 83,4%, iar cu cea de-a doua doză a fost de 71,4%.
În cazul vaccinului diftero-tetano-pertussis (DTP), estimările în ceea ce privește prima doză sunt de 79%, în 2024, iar 38.000 de copii nu au fost vaccinați nici măcar cu o singură doză, conform OMS și UNICEF.
Specialiștii avertizează că acest fenomen contribuie la creșterea numărului de copii vulnerabili la îmbolnăvire și la riscul de apariție a focarelor de rujeolă sau tuse convulsivă.
Pentru a atinge imunitatea de grup și a preveni epidemiile care pot fi evitate prin vaccinare, este necesară o acoperire de 95%, în fiecare an, în fiecare comunitate, potrivit OMS.
Se tem că le paralizează copiii
Scăderea ratelor de vaccinare a avut un impact epidemiologic semnificativ, conducând la reapariţia epidemiei de rujeolă, la finalul anului 2023.
Rapoartele regionale și focarele de rujeolă din ultimul an au indicat faptul că anumite județe - și în mod special comunitățile defavorizate din mediul rural și semiurban - se confruntă cu rate de acoperire vaccinală deosebit de scăzute.
Iar rezultatele unui studiu recent, realizat de Biroul OMS din România, în parteneriat cu INSP și Ministerul Sănătăţii care cercetează motivele din spatele acestui fenomen, arată o imagine complex.
„Nu este vorba doar de îngrijorare și lipsa de încredere în vaccinare, ci și despre:
-
accesul limitat la servicii de sănătate;
-
nivelul scăzut de educație în domeniul sănătății;
-
absența informațiilor adecvate din punct de vedere cultural”, potrivit Biroului OMS din România.
Studiul a arătat că, în timp ce părinții/aparținătorii cu copii complet vaccinați consideră că vaccinurile pentru copii sunt sigure, eficiente și importante pentru micuții lor și pentru întreaga comunitate, cei cu copii parțial vaccinați au fost preocupați de siguranța vaccinurilor.
„Aceștia au recunoscut importanța vaccinării, dar au încetat să își mai aducă copiii din cauza preocupărilor legate de siguranță. Acești părinți sau aparținători fie credeau că copilul lor a avut o reacție adversă în urma vaccinării, fie au auzit povești despre alți copii care au avut reacții. Ei doreau mai multe informații despre efectele secundare ale vaccinurilor”, se arată în studiu.
„Părinții/aparținătorii cu copii nevaccinați (toți provenind din comunități etnice minoritare) și-au exprimat teama față de vaccinarea copiilor pe baza poveștilor privind copii care au avut reacții adverse grave, de exemplu paralizie”, conform documentului. Acești părinți nu aveau încredere nici în vaccinuri, considerând că sunt ineficiente, nici în personalul medical.
Influențe din partea prietenilor, migrația și lipsa documentelor
Au existat, de asemenea, diferențe clare în ceea ce privește influența prietenilor și a familiei asupra deciziilor de vaccinare a copiilor.
„Toți părinții/aparținătorii cu copii nevaccinați declară că au rude și prieteni care nu își vaccinează copiii. Principalele lor surse de informare cu privire la vaccinare sunt propriile mame/soacre, precum și alte mame/bunici din comunitate”, arată studiul.
Deși toți părinții care au participat la studiu au declarat că au avut acces la vaccinarea copiilor prin intermediul cabinetului medical local, distanțele mari până la acestea a fost o barieră semnificativă pentru unii părinți.
Pentru alții, în special pentru părinții din cadrul minorităților etnice, migrația în străinătate în căutarea unui loc de muncă, lipsa documentelor de identitate, lipsa numărului din adresa de domiciliu sau întârzieri în prezentarea certificatelor de naștere pentru nou-născuți au reprezentat piedici pentru imunizarea copiilor.
Studiul conține și câteva recomandări și acțiuni bazate pe nevoile reale ale comunităților, precum:
-
promovarea centrelor integrate de sănătate și sociale;
-
consolidarea comunicării dintre medicii de familie și autoritățile locale de sănătate publică;
-
înțelegerea contextului social mai larg care influențează deciziile oamenilor în ceea ce privește sănătatea.
Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până la finalul lunii iunie 2025 este 35.070, din care 30 de decese, conform celor mai recente date publicate de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).
Numărul cazurilor de tuse convulsivă s-a triplat în 2024, în Europa
Scăderea ratelor de vaccinare a copiilor împotriva rujeolei, tusei convulsive și altor boli care pot fi prevenite prin vaccinare nu este un fenomen specific țării noastre, ci se înregistrează și în alte țări.
În regiunea europeană a OMS, spre exemplu – regiune care cuprinde 53 de țări din Europa și Asia Centrală, – ratele de vaccinare au rămas, în anul 2024, sub nivelurile dinainte de pandemie, arată datele publicate, săptămâna aceasta, de OMS și UNICEF.
Cele două organizații ale ONU avertizează că această scădere a imunizării cu vaccinurile esențiale a contribuit la creșterea numărului de copii vulnerabili la boli și la riscul de apariție a focarelor, iar lipsa de acțiune în această privința pune în pericol, în continuare, sănătatea tinerei generații.
La nivel mondial, 89% dintre copii au primit cel puțin o doză de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, iar 85% au primit toate cele trei doze, ceea ce înseamnă „un progres modest” față de 2023, mai ales în contextul provocărilor globale tot mai mari.
„În medie, acoperirea vaccinală a copiilor în Europa și Asia Centrală a rămas la același nivel sau a scăzut cu 1% în 2024 față de 2023, ceea ce indică o recuperare lentă a nivelurilor dinaintea pandemiei. Între 2019 și 2024, acoperirea a scăzut de la:
• 92% până la 91% pentru a doua doză de vaccin împotriva rujeolei/oreionului/rubeolei (ROR);
• 95% până la 93% pentru a treia doză de vaccin împotriva difteriei/tetanosului/tusei convulsive (DTP);
• 95% până la 93% pentru a treia doză de vaccin împotriva poliomielitei;
• 92% până la 91% pentru a treia doză de vaccin împotriva hepatitei B”, a transmis UNICEF România.
Cu toate că media la nivelul regiunii nu arată atât de rău, agenția pentru copii a ONU avertizează că, în 2024, „acoperirea vaccinală a variat foarte mult între țările din regiune”, unele țări raportând o rată de acoperire de doar 23% pentru prima doză de vaccin ROR (adică, mai puțin de un sfert dintre copiii eligibili au fost imunizați împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei) și 51% pentru a treia doză de vaccin DTP.
Dublarea cazurilor de rujeolă în 2024 față de 2023
„Numai anul trecut, aproape 300.000 de persoane au contractat tuse convulsivă în regiunea noastră, ceea ce reprezintă o creștere de peste trei ori față de anul precedent. În același timp, peste 125.000 de persoane au contractat rujeola în 2024, de două ori mai multe decât în 2023. Acestea nu sunt doar cifre – sunt sute de mii de familii care suferă pentru că copiii lor sunt bolnavi, iar acest lucru ar fi putut fi prevenit”, a declarat dr. Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.
„Vaccinurile salvează vieți, iar când acoperirea scade, bolile se răspândesc. De aceea, țările trebuie să investească în sisteme de sănătate locale solide, să se asigure că vaccinurile sunt disponibile și accesibile în fiecare comunitate și să combată dezinformarea”, a mai spus dr. Kluge, subliniind că personalul medical are nevoie de sprijin pentru a ajunge la fiecare familie, în special în zonele greu accesibile.
„Generația de astăzi nu a fost martora impactului devastator al bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare, ceea ce a dus la o atitudine de complacere și a facilitat răspândirea dezinformării. Creșterea numărului de cazuri de rujeolă de anul trecut – cea mai mare înregistrată în aproape trei decenii – ne reamintește că, dacă guvernele nu investesc în sisteme de sănătate comunitare solide și nu remediază inegalitățile în ceea ce privește accesul la îngrijire medicală și informație, tot mai mulți copii se vor confrunta cu boli care pot fi prevenite, cu complicații pe tot parcursul vieții sau își pot pierde chiar viețile”, a declarat Regina De Dominicis, director regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală.
Citește pe Antena3.ro
