x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un sociolog, decedat in ancheta Securităţii

0
Autor: Lavinia Betea 11 Sep 2007 - 00:00
Un sociolog, decedat in ancheta Securităţii


Sanda Golopenţia, fiică a sociologului Anton Golopenţia, decedat in 1951, in imprejurări tragice şi puţin elucidate in "ancheta Pătrăşcanu", s-a consacrat restituirii patrimoniului ştiinţific romănesc a operei tatălui său.



Profesoară intr-o universitate americană, Sanda Golopenţia este o prezenţă activă a vieţii culturale din Romănia. Fiică a sociologului Anton Golopenţia, decedat in 1951 in imprejurări tragice şi puţin elucidate in "ancheta Pătrăşcanu", din momentul cănd in Romănia uşile arhivelor s-au "intredeschis" cercetătoarea Sanda Golopenţia s-a consacrat restituirii patrimoniului ştiinţific romănesc a operei părintelui său.


  • Jurnalul Naţional: Stimată Sanda Golopenţia, imi vine greu să cred că au trecut mai bine de zece ani de la cunoştinţa noastră in sala de lectură a Arhivelor SRI. Veniseşi tocmai din America, să cauţi "urmele" tatălui, sociologul Anton Golopenţia, decedat suspect in ancheta Securităţii. Cum ai aflat de existenţa acestor dosare?
Sanda Golopenţia: Mă intălnisem la Braşov cu Ion Opriş, care publicase o carte despre soarta intelectualităţii romăneşti in inchisorile comuniste. Se intămpla in 1994-1995. Mi s-a părut absolut nedrept ca un altul să vadă acele materiale scrise de tatăl meu, iar eu să nu pot. Tatăl meu a dispărut pe cănd se afla la biblioteca Academiei.
N-a mai venit acasă de-acolo.


Enigmă de familie

  • La finele lui 1949, după o lungă perioadă de filaj ca obiectivul "Tibi", "fusese reţinut" după cum menţionează documentele Securităţii. Desigur, acolo nu se spune şi cum...
Nu s-a spus nici familiei. Mama s-a neliniştit, desigur, a incercat să afle. S-a dus şi la Miron Constantinescu...


  • Personaj "sus pus" in acea vreme...
El se ocupase şi de Institul Central de Statistică, lucrase şi cu Anton Golopenţia. Tot ce-am aflat despre tata, după aceea, a fost abia in septembrie 1951, cănd a venit cineva la noi acasă şi a spus că mama trebuie să meargă la morgă...


  • Avea bănuieli despre tragedia ce se petrecuse?
Tata nu mai lucra din 1948. Fusese silit să-şi dea demisia din postul de director al ICS. Crescuse mult in ultima etapă tensiunea dintre el şi Miron Constantinescu. Pe de-o parte, Miron Constantinescu insista ca Anton Golopenţia să golească institutul de "elementele vechi". Aceştia insă erau cei mai bine pregătiţi profesional.


  • Din echipele de cercetare sociologică ale lui Golopenţia făceau parte oameni cu diverse orientări politice, chiar de extremă - şi legionari, şi comunişti. 1948 este insă anul "epurărilor"...
Intrase in acţiune epurarea. In plus, erau tot soiul de mici stăngăcii, dacă vreţi, dar intr-un fel, ele făceau parte din natura lui Anton Golopenţia. Nu se ducea la manifestaţiile de 1 Mai, la organizaţia de partid… Vrea să-şi menţină libertatea de judecată şi se fereşte de orice fel de afilieri, ceea ce e un lucru foarte prost in acel timp…


  • Soţia lui, sociologul Ştefania Golopenţia, lucra atunci?
Pănă in 1951, cănd tata a murit, mama a lucrat la Institutul Pedagogic, un loc care i-a plăcut. După moartea tatei a fost trimisă profesoară de limba romănă in şcoli elementare din ce in ce mai departe.


Dispărut din morgă

  • Intr-o bună zi, cineva i-a spus mamei...
Să se ducă la morgă. Să identifice corpul. S-a intors, bineinţeles, răvăşită...


  • La care morgă?
Tata fusese inchis la Jilava şi de acolo trimis la un spital pe Calea Văcăreşti, cred, pentru că aşa scrie pe certificatul de moarte. Subalimentat - aşa inţeleg eu - , a murit pur şi simplu cu zile. Corpul a fost trimis la morgă fără menţiunea identităţii. Mama a fost cea care l-a identificat, care i-a pus un nume. Spunea că i-a fost greu să-l recunoască. Avea nişte semne pe găt, ea spunea că probabil de lovituri, aşa s-a ajuns la tot felul de legende. Cănd s-a intors după ce comandase sicriul, corpul nu mai era! Dispăruse. Şi… a rămas dispărut. Am aflat de locul unde era inmormăntat Anton Golopenţia prin anii ’60, cănd au inceput să deschidă porţile inchisorilor. Ne-a trimis vorbă părintele Totolici, preotul bisericii din satul Jilava, că Anton Golopenţia e inmormăntat acolo. M-am dus să văd locul - nişte piroane cu un fel de pătrate din tinichea pe care erau nume. Mama a vrut să fie şi ea inmormăntată acolo. Din două Volgi negre s-a observat continuu inmormăntarea ei.


Cum ţi-a schimbat viaţa tragedia tatălui?

Mi-e foarte greu să răspund succint. Am fost insă printre copiii care tac la şcoală mai mult decăt alţii. Am invăţat de timpuriu că spusele de-acasă şi ce se vorbeşte in afara casei sunt două lucruri separate. Foarte puţini dintre prietenii casei au continuat să vină la noi. Au existat trei excepţii. Foştii colegi ai tatei de la ICS, Economu şi Apostol, veneau in toate sărbătorile şi ne aduceau daruri. Iar Ion Negru s-a devotat nouă ca şi cum ar fi avut o inţelegere cu Anton Golopenţia... Am fost tot timpul cu spaima listelor de exmatriculare, am fost cu interogări la cadre...


Temeri şi incercări

  • Pănă la urmă n-au avut insă incotro şi ai fost admisă la Filologie!… Oficial cred că nici nu puteau comunica decesul unui anchetat...
Am intrat in facultate cu diplomă de merit, nu prin concurs. Cei care aveau diplome de merit intrau automat in facultatea pe care şi-o aleseseră. Mă consultam continuu, aşa cum mă sfătuise mama mea, cu profesorul Mihai Pop, care fusese şi el in echipele monografice cu părinţii mei. In 1961, cănd am terminat facultatea, m-am pomenit repartizată intr-un sat ce nu era nici măcar lăngă o cale ferată. Pentru că eu aveam nişte planuri de cercetare, am crezut atunci că e sfărşitul lumii. Mi se părea că dacă mă separă de biblioteci, viaţa mea s-a inchis. Am refuzat să mă duc acolo şi tot Mihai Pop m-a ajutat să ocup un post de bibliotecar la Institutul de Folclor. După aceea, Mihai Pop m-a predat lui Alexandru Rosetti. A durat pănă am ajuns cercetător stagiar. Am urcat treptele mult mai greu. Şi părea natural, pentru că nu mă aşteptam la altceva.


Din fosta echipă a tatălui tău de la recensămăntul din Transnistria te-ai intălnit cu careva?
M-am intălnit de multe ori la Biblioteca Academiei cu Retegan, care pe vremuri fusese la noi in casă foarte mult.


  • Pentru Retegan, Nicolae Betea, Contantin Pavel, Anton Raţiu şi Ştefan Popescu ceruse Anton Golopenţia burse in străinătate prin intermediul lui Pătrăşcanu. Bursierii voiau să emigreze - ceea ce li se reproşează mult in anchetă deopotrivă lui Pătrăşcanu şi Golopenţia... Dar cu Corneliu Mănescu - subaltern al lui Golopenţia in Transnistria - ori cu Miron Constantinescu - care ajunseseră in funcţii inalte - v-aţi cunoscut?
Mama a mers la Miron Constantinescu ca să ceară republicarea operei tatei. Singurul demers care a părut să ducă la ceva a fost cel făcut la CC cănd s-a reluat "procesul Pătrăşcanu" şi s-a văzut că se greşise. Noi am fost chemaţi, ne-a vorbit Răduică şi eu i-am pus intrebarea: "Bun, dar dacă totuşi a fost o greşeală care a costat vieţi omeneşti, cine a greşit?". Şi nu mi-a răspuns, bineinţeles.


  • Vorbiţi de generalul Grigore Răduică şi "reabilitarea" din 1968...
Mamei i-a fost chipurile majorată leafa, dar intr-un fel care o aducea aproape la egalul pe care l-ar fi obţinut in mod normal. Ea a cerut ca opera lui Anton Golopenţia să fie publicată, să iasă de sub obroc şi asta nu s-a realizat…


  • Cum s-ar fi putut scrie despre romănii de la Bug?
Nici nu se găndise să introducă asta… Nici corespondenţa măcar nu a apărut!


Invitaţie la exil

  • Majoritatea supravieţuitorilor din procesul Pătrăşcanu au fost incurajaţi să plece! Dar familia Golopenţia?
N-aş spune că explicit. Dar ni s-au dat nişte posibilităţi de plecare şi am constatat că atunci cănd m-am intors era o mare mirare. De unde am dedus că poate chiar s-a vrut ca eu să plec.


Unde fuseseşi?
In America, prima oară, in ’68-’69. Invitată de un ungur, Tomas Sebeok, care avea un institut de semiologie, pe care-l cunoscusem la nişte congrese ţinute la Bucureşti. Avea un devotament pentru oamenii din est - in amintirea Ungariei lui, probabil - şi ii invita. Am plecat definitiv de abia in anii ’80, după ce murise mama, care n-ar fi emigrat niciodată. Fratele meu, care lucra la Institutul de Fizică, plecase la doctorat in Carolina de Nord şi nu se mai intorsese. Muncise ani de zile el la teză, făcuse treabă de laborator, şi, pentru că a refuzat să se intoarcă inainte de susţinere, s-a făcut proces cu condamnare la Tribunalul Militar. Avusese paşaport de serviciu ca să meargă la doctorat.


  • Ai emigrat legal, cu familia?
Da, cu soţul meu. A durat vreun an şi ceva. Intre timp, soţul meu se imbolnăvise, a fost o perioadă foarte neagră in viaţa noastră. Am ajuns istoviţi acolo. Foarte mulţi au emigrat intr-o stare de oboseală greu de imaginat. Am mers la fratele meu, şomer insă pe vremea aceea. Mi s-a propus să ţin cursuri de italiană, care nu era specialitatea mea intr-un post de student asistent. Şi a trebuit să accept pentru că n-aveam nici un fel de altă sursă de venit. După aceea am fost invitată să ţin cursurile unor profesori de literatură comparată prin metode semiotice. La Nashville Tennessee. Insă am cunoscut foarte mulţi profesori de franceză care şi-au propus să-mi găsească post. Mi-au scris şi recomandări, aşa că in numai şapte ani am reurcat in ierarhie şi am ajuns in postul de full professor.


  • In paralel ai inceput aventura descoperirii urmelor tatălui. Ai trăit, probabil, un mare şoc citind declaraţiile tatălui din "ancheta Pătrăşcanu"...
Prima mea reacţie a fost de enormă spaimă. Deşi trăisem toată viaţa cu dorinţa de a afla ce s-a intămplat. Am avut un fel de criză de disperare şi doamna Frusinica Moraru, custodele arhivei de la SRI - căreia ii păstrez recunoştinţă - , a venit, a văzut in ce stare eram şi mi-a spus să marchez ceea ce vreau să copiez şi să aduc hărtie pentru copii. Lectura adevărată am făcut-o acasă, unde am lucrat la Ultima carte. Orice lucru mi se pare uşor acum in comparaţie cu acea carte despre perioada de detenţie a tatălui meu.


  • Aşa ne-am cunoscut noi. In structura anchetei Pătrăşcanu, tragedia sociologului Golopenţia apare ca "o moarte suspendată"...
Vin nişte doctori şi scriu - sunt căteva declaraţii - că ar fi trebuit alimentat mai bine, că putea fi salvat...


  • In peste zece ani de muncă, ai reuşit să "recuperezi" biografia şi opera tatălui tău?
Mi s-a părut cel mai important să incep publicarea operei complete. Am publicat volumul 1 - Sociologie şi volumul 2 - Statistică, opere antume. Am in lucru volumul 3, care va conţine opera antumă literară pentru că Anton Golopenţia porneşte de la literatură, deşi făcuse intăi studii de Drept. Forţat de imprejurări, trecuse la statistică şi demografie pentru că era nevoie in Romănia războiului, cănd Institutul Social işi trimisese oamenii la Institutul de Statistică. Mi-am propus să fac o structură a operei in care miezul să fie literar, un prim cerc să fie sociologic, şi un al doilea cerc să fie cercul statistic. Deci opera postumă va fi simetrică operei antume. După volumul de statistică a apărut Ultima carte, cu ancheta lui la Securitate. Al patrulea volum pe care l-am publicat a deschis seria corespondenţei.
L-am intitulat Rapsodia epistolară. Ultimul lucru de care m-am ocupat a fost acest volum, Romănii de la est de Bug. Acum mă intorc la volumul 1 din Opere complete.


Actualitatea operei

  • Căt de actuală este opera ştiinţifică a sociologului Golopenţia?
Extrem de actuală. Pentru că Anton Golopenţia scrie intr-o perioadă in care Romănia trece prin mari dificultăţi, iar el, nefiind adeptul unei sociologii teoretice, incearcă să găsească soluţii. El vrea ca metoda să fie pusă pur şi simplu in slujba descoperirii mai adănci, mai aprofundate a ce se intămplă cu adevărat intr-o ţară. Vrea şi ca sociologul să informeze conducerea de stat cu date fiabile, citibile rapid şi clare. Pentru că un membru al guvernului şi al administraţiei nu are timp să citească şi să inţeleagă chestiuni teoretice. Are o serie de studii care au rămas "ale noastre" - de la problemele de invăţămănt la problema agriculturii, la problema satelor, la problema culturii romăneşti, la problema minorităţilor romăneşti din afara graniţelor, la problema stării sănătăţii poporului romăn. Toată problema aceasta a identităţii, a definirii noastre ca entitate, ca grup care intră in Uniunea Europeană poate beneficia de tot ce a definit el ca metode de studiu. Gusti era un vizionar utopic care a imaginat sociologia romănească ca insumarea a 16.000 de monografii de localităţi. Anton Golopenţia a avut mari conflicte teoretice pentru că spunea: "Este nerealist, nu se poate face, trebuie să facem monografii sumare, de 4-5 pagini - citibile de oricine şi mai cu seamă monografii pe zone care pun aceeaşi problemă". A cunoscut prin cercetarea de teren un număr enorm de zone din Romănia şi a format tineri capabili.


Pătrăşcanu şi Golopenţia

Pătrăşcanu a intrat in contact cu sociologul Anton Golopenţia, directorul Oficiului de Studii de la Institutul Central de Statistică (ICS), condus de Sabin Manuilă, prin intermediul lui Belu Zilber. De la ICS, unde se afla un grup de ilegalişti cunoscut ca "grupul de comunişti de la Statistică", Zilber i-a procurat documentaţia necesară scrierii cărţilor sale pe cănd se afla in domiciliu obligatoriu la Poiana Ţapului. Cu date din aceeaşi sursă şi-a pregătit Pătrăşcanu şi "cuvăntările naţionaliste" din 1945 şi 1946. In pregătirea evenimentelor de la 23 august 1944 a fost ajutat de Golopenţia cu procurarea celor necesare inregistrării Proclamaţiei Regelui către ţară. Tot Golopenţia i-a făcut rost şi de o maşină pentru o presupusă evadare a deţinuţilor de la Caransebeş, care insă au considerat acţiunea o "provocare". Din "grupul de la ICS" au apărut şi prietenii noi ai ministrului comunist al Justiţiei - Nicolae Betea, Anton Raţiu, Ştefan Popescu. Pentru o presupusă fugă in străinătate, Golopenţia i-a transmis lui Pătrăşcanu, prin intermediari, recomandări către persoane cu care el avusese relaţii ştiinţifice. Majoritatea funcţionarilor comunişti de la ICS au fost arestaţi in "ancheta Pătrăşcanu", acuzaţi şi condamnaţi printre altele şi de "recensămăntul din Transnistria", catalogat ca acţiune de sprijin a politicii lui Antonescu.


La est de Bug

Astfel a intitulat Sanda Golopenţia cartea, apărută la Editura Enciclopedică, unde sunt prezentate rezultatele cercetării intreprinse de o echipă a Institutului Central de Statistică, condusă de sociologul Anton Golopenţia, in 1941-1943. Comandată de preşedinţia Consiliului de Miniştri din regimul Antonescu, cercetarea viza identificarea romănilor din Transnistria, gradul in care şi-au păstrat limba şi obiceiurile in scopul unui preconizat transfer de populaţie romănească in contextul unui sfărşit de război favorabil Axei.


DEVOTAMENT. Pe lăngă munca de punere in valoare a operei ştiinţifice a tatălui, căreia i s-a consacrat, Sanda Golopenţia difuzează in circuitul cultural din SUA cercetările sale privind practici tradiţionale din satele romăneşti



 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat

Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat
Galerie Foto Pe model PNL, dar la o scară mai mică, Partidul PLUS, formațiune condusă de Dacian Cioloș, aflată, în prezent, la guvernare dă dovadă de „obraz” când e vorba de cei care au contribuit cu donații în anul...

CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția

CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția
Decizia prin care Curtea Constituțională a stabilit că prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței, peste durata prevăzută de normele în vigoare, este atât neconstituțională, cât...

Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani

Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani
Apropiații îi spun cu drag „Tanti Florica”, dar în realitate este o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, o aristocrată autentică, apariție rară în peisajul dâmbovițean. Distinsă, tonică, de o...

Vlad Voiculescu a primit clasare de la DNA în dosarul „diplomei de la Viena”

Vlad Voiculescu a primit clasare de la DNA în dosarul „diplomei de la Viena”
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție a dispus, la sfârșitul lunii trecute, clasarea unui dosar penal privind infracțiuni de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, fals în declarații și instigare la...

7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  

7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  
Galerie Foto Munca de acasă, împământenită anul trecut odată cu instaurarea stării de urgență, le-a dat unor parlamentari idei năstrușnice. Cum ar fi aceea de a vota online un proiect de lege născocit de senatoarea...

Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului

Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului
Măsura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri, componenta diaspora, se dovedește a fi un eșec pentru Guvern. Tinerii plecați la muncă în străinătate sunt neinteresați de oferta financiară a autorităților de la...

Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială

Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială
Puțin mai mult de un sfert din totalul deputaților aleși în funcții au luat cuvântul o singură dată în plenul Camerei, în cele aproape șase luni care s-au scurs de la validarea alegerii lor, în urma...

Scafandri înecați cu fonduri europene

Scafandri înecați cu fonduri europene
Galerie Foto Programul pentru lărgirea plajelor pe litoralul românesc este îndoliat de moartea unor specialiști angajați în proiect. În urmă cu  patru săptămâni, în 9 aprilie, a fost raportat decesul a doi scafandri...

Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române

Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române
Două organizații de apărare a drepturilor animalelor au semnalat autorităților române că un prinț austriac a împușcat ilegal cel mai mare urs din Europa, în apropierea orașului Covasna. Cu toate acestea,...

Firmele de casă ale PNL, sponsori pentru partid în anul pandemiei. Legături cu funcții sau cu contracte la stat

Firmele de casă ale PNL, sponsori pentru partid în anul pandemiei. Legături cu funcții sau cu contracte la stat
Galerie Foto În Raportul pe care Autoritatea Electorală Permanentă l-a întocmit cu privire la cuantumul veniturilor Partidului Național Liberal obținute în anul 2020 regăsim o listă cu 20 de societăți comerciale care au co...

Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță

Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță
Galerie Foto Sala Palatului se va umple în acest weekend de medici, asistente și seringi, în loc de spectatori și mari artiști, cum era tradiția. Un „spectacol” nemaivăzut la București, dar implementat cu succes la...

Nu există niciun sport, nicio metodă de a-l face pe copil mai înalt

Nu există niciun sport, nicio metodă de a-l face pe copil mai înalt
Galerie Foto Cele mai frecvente motive de solicitare a cabinetului medicilor, în lume, conţin pe primul loc durerile de spate. Este o autodiagnosticare prea deasă: „mă doare spatele, am hernie de disc”! Despre problemele...

Edilul Ciprian Ciucu, „luat la mișto” și de polițiști, și de cetățeni

Edilul Ciprian Ciucu, „luat la mișto” și de polițiști, și de cetățeni
Galerie Foto Poliția Rutieră a Capitalei a transmis, ieri, că face verificări, după ce primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, a scris pe o rețea de socializare că a fost „luat la mișto” de ofițerul de serviciu și că i...

Legea care ia de la patroni și dă la muncitori așteaptă votul Camerei Deputaților

Legea care ia de la patroni și dă la muncitori așteaptă votul Camerei Deputaților
Patru deputații PDS și un deputat independent, intrat însă în Parlament pe listele USR, s-au gândit anul trecut că ar fi bine ca patronii să împartă până la 25% din profitul net obținut cu angajații....

Renovarea WC-urilor la Banca Națională: o jumătate de hectar de faianță, 11 kilometri de conducte!

Renovarea WC-urilor la Banca Națională: o jumătate de hectar de faianță, 11 kilometri de conducte!
Galerie Foto O achiziție de lucrări la sediul central al Băncii Naționale, făcută la finalul lunii trecute, arată, în documentația de atribuire, că, practic, grupurile sanitare ale acestei instituții fundamentale a...
Serviciul de email marketing furnizat de