Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doi deputați români, unul demisionat din Grupul Minoritășilor Naționale, iar celălalt de la AUR, au inițiat un proiect legislativ prin care vor să reglementeze Inteligența Artificială. În acest act, se explică trei categorii de I.A., una restrânsă, a doua generală, iar a treia „Super Inteligența Artificială”, care o depășește pe cea umană, care vor putea fi folosite în industrie, societate, cultură sau în domeniul militar. Autorii vor ca această tehnologie să nu poată înlocui forța de muncă umană și nici să utilizeze datele biometrice ale persoanelor fizice, cu excepția scopurilor de prevenire și depistare a infracțiunilor”, dar SRI și STS au obligația să verifice fluxurile de date, medadate și informații și a produsului finit realizat de Inteligența Artificială. Legea a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, care arată că un Regulament specific este pe cale să fie adoptat la nivelul UE, iar România, ca stat membru, are obligația să execute exact ce se decide la Bruxelles, neputând veni cu propriile inițiative care să reglementeze acest domeniu. Proiectul a picat, săptămâna trecută, la vot, în Senat, cu unanimitate de voturi, iar în prezent, se află pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.
Inedita lege se numește PLC 336/2024 și se autodefinește ca fiind o „propunere legislativă privind Inteligența Artificială”, iar inițiatorul principal este deputatul Andi Gabriel Grosaru, de la Asociația Italienilor din România, fost membru al grupului parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților, în prezent parlamentar neafiliat. Alături de Grosaru, proiectul a mai fost semnat de către deputatul AUR Daniel Florea.
Proiectul legislativ, așa cum arată forma sa depusă la Parlament, își propune să reglementeze „implementarea, utilizarea, dezvoltarea și protecția Inteligenței Artificiale în mediul economic, social, tehnologic, medical, cultural și militar, fără a aduce atingere valorilor și normelor ocrotite de legea civilă”. Potrivit acestui proiect, „Inteligența Artificială reprezintă o modalitate avansată de procesare în mediul virtual a unei mari cantități de date, metadate și informații pentru aplicarea unor algoritmi predefiniți, cu facilitarea realizării într-un arc de timp optim a unor sarcini cu caracter anticipativ”.
Legea în discuție definește două medii existente și trei tipuri de inteligență artificială. Astfel, Mediul Fizic este definit ca „totalitatea caracteristicilor date de mediul înconjurător, fără a ne limita la ele, caracterizate prin întindere, atât pe verticală, cât și pe orizontală, suprafață, obstacole și durata de atingere a două puncte aflate la distanță unul față de celălalt”, în timp ce Mediul Virtual este definit ca „totalitatea caracteristicilor date de un mediu non-fizic, unde sunt stocate o cantitate mare de date și care pot fi accesate prin intermediul unor echipamente electronice convenționale sau computer cuantice”.
Este definită și „Super Inteligența Artificială”, care depășește inteligența umană
Cele trei tipuri de inteligență artificială definite în legea lui Andi Gabriel Grosaru se referă la „Inteligența Artificială Restrânsă”, la „Inteligența Artificială Generală” și la „Super Inteligența Artificială”. În lege, se arată că Inteligența Artificială se structurează în trei mari categorii, „după nivelul de complexitate al funcționalității”.
Astfel, „Inteligența Artificială Restrânsă (IAR)”, este cea „prin intermediul căreia se realizează o serie restrânsă de activități și operațiuni”. „Inteligența Artificială Generală (IAG)” este cea „prin intermediul căreia se realizează aceleași activități și operațiuni pe care o persoană umană le poate realiza”, în timp ce „Super Inteligența Artificială (SIA) este cea „care, prin modalitățile și caracteristicile operațiunilor efectuate, depășește inteligența umană”.
Conform legii propuse, includerea rezultatului obținut în una dintre aceste categorii se realizează în baza complexității date de utilizarea unui necesar mare de resurse, precum resursa umană, cantitatea de date, metadate și informație, tehnologie, nivelul de expertiză și nivelul de acces la informații la un standard înalt. „Implementarea Inteligenței Artificiale se realizează structurat în mai multe domenii, fără limită de expertiză sau cu expertiză structurată cu incidență, fără a ne limita la ele, în domeniile economic, social, tehnologic, educațional, medical sau militar”, mai prevede această inițiativă legislativă.
Nici roboții nu sunt de capul lor. Sunt supuși atenției serviciilor secrete
Mai departe, legea propusă stabilește că „utilizarea Inteligenței Artificiale se face prin intermediul echipamentelor de calcul tradiționale, precum și al tehnologiei cuantice, potrivit nivelului de acces la informații”. Totodată, „dezvoltarea Inteligenței Artificiale se realizează prin modalități și activități de cercetare și cooperare instituțională, interinstituțională și intrainstituțională la nivel statal și/ sau cu entități private, în funcție de necesitățile imediate”.
În continuare, actul normativ supus dezbaterii își dorește să reglementeze faptul că „protecția Inteligenței Artificiale se realizează atât prin protecție fizică, cât și prin norme juridice aplicabile la un moment dat într-un teritoriu definit fizic”. Abia de aici, însă, încep cele mai importante idei ale acestei legi inedite. Astfel, scrie negru pe alb în acest proiect de lege, că „este interzisă folosirea Inteligenței Artificiale pentru automatizarea fluxului de resursă umană în cadrul oricărui tip de organizație, precum și utilizarea datelor biometrice ale persoanelor fizice, altele decât în scopuri de prevenire și depistare a infracțiunilor”.
O altă prevedere la fel de interesantă este aceea că „potrivit competențelor, Centrul Național Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică și Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică au sarcina verificării și controlului fluxului de date, metadate și informații folosite pentru Inteligența Artificială precum și a produsului rezultat din utilizarea acesteia și a modului în care influențează utilizatorul final sau publicul-țintă”.
De asememenea, se mai prevede că „Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va stabili politicile de utilizare și de implementare a Inteligenței Artificiale în domeniile de interes” și că „producătorii de Inteligență Artificială sunt obligați să obțină autorizațiile necesare, potrivit legislației naționale sau europene, după caz”.
Există și un capitol denumit „Sancțiuni”, în acest proiect de lege, conform căruia „încălcarea dispozițiilor prezentei legi intră în sfera infracțiunilor prevăzute de legi speciale sau, după caz, a Codului penal, dacă nu reprezintă abateri mai grave, în funcție de locul producerii evenimentului”, precum și mențiunea că „prezenta lege se completează cu prevederile Regulamentului pentru Inteligență Artificială al Parlamentului European 2024 (0138)”.
Demersul, explicat de inițiator
În expunerea de motive pe care se întemeiază acest proiect de lege, inițiatorul explică faptul că „Inteligența Artificială s-a născut în perioada ce a urmat imediat Războiului Rece, neavând la acel moment implicații militare, dezvoltarea industriei de armament și a armelor complexe, ce a impus unor actori militari să folosească acest tip de tehnologie, măsurile ce trebuie luate fiind incluse în rândul măsurilor de descurajare a unor actori statali și, de asemenea, non-statali ce activează într-o lume din ce în ce mai instabilă din punct de vedere al siguranței cetățeanului și al securității naționale”.
În același document, se mai precizează că „în tot acest context, a apărut Inteligența Artificială, un fenomen în jurul căruia s-a născut o multitudine de practici și uzanțe care au ajuns să fie folosite atât în industrie, pentru automatizarea unor secvențe de producție, cât și în domeniile de advertising și social-media, câteodată cu efecte majore asupra modelării percepției publicului, nu în ultimul rând pentru folosința în domeniul judiciar pentru o serie de fapte ce intră sub incidența comportamentului clasic al individului, existând premise că Inteligența Artificială să transforme pe viitor tărâmuri precum cel economic, social, educațional, medical sau militar”.
Consiliul Legislativ susține că, la nivel UE, trebuie adoptat „Actul I.A.”. România trebuie să mai aștepte
Deși cu adevărat inovatoare, legea nu s-a bucurat de sprijinul niciuneia dintre instituțiile pe masa cărei s-a aflat. Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz nefavorabil, în care se arată că „propunerea legislativă este insuficient motivată și fundamentată, iar dezbaterea la nivel mondial și nevoia de reglementare a Inteligenței Artificiale sunt mult prea ample și necesită mult mai mult timp de analiză și de evaluare în practică până a se ajunge la o categorisire și, ulterior, la instituirea unui cadru legal general valabil”.
CES este de părere că „conținutul inițiativei este unul descriptiv într-o proporție covârșitor de mare, în defavoarea rolului prescriptiv al unei reglementări. Un domeniu cu o volatilitate și complexitate atât de ridicate ar trebui reglementat de specialiști în domeniu, în mod ideal printr-o inițiativă a ministerului de resort și, în orice caz, cu o consultare amplă și exhaustivă a organizațiilor cu expertiză în domeniu”.
La rândul său, și Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de lege, însă, în principal, acuzând intenția autorului de a o lua înaintea Bruxelles-ului în acest domeniu. Consiliul Legislativ arată, în avizul emis, că „la 13 martie 2024, Parlamentul European a aprobat proiectul de Regulament privind Inteligența Artificială (Actul privind Inteligența Artificială) și de amendare a unor acte legislative ale Uniunii Europene, în scopul asigurării siguranței și respectării drepturilor fundamentale, precum și al stimulării inovației în acest domeniu”.
„Proiectul de regulament face, în prezent, obiectul unei verificări finale din punct de vedere juridic și lingvistic și urmează să fie adoptat definitiv până la sfârșitul actualei legislaturi, prin procedura de rectificare. Regulamentul trebuie, de asemenea, să fie aprobat formal de către Consiliu. Raportat la acest aspect, legea nu poate fi adoptată în forma propusă”, precizează instituția avizatoare, care ține să atragă atenția că „având în vedere că orice regulament al Uniunii Europene este direct aplicabil în ordinea juridică internă, un act normativ nu se completează cu prevederile regulamentului, ci, eventual, stabilește normele de punere în aplicare, după intrarea în vigoare a acestuia”.
În același aviz, se mai precizează că „actul privind Inteligența Artificială va deveni aplicabil în termen de 24 de luni de la data intrării sale în vigoare” și, în concluzie, „România, ca stat membru al UE, va avea obligația de a adopta, prin acte normative interne, în termenele stabilite, însă numai după intrarea în vigoare a Actului privind Inteligența Artificială, măsurile de punere în aplicare a acestuia, inclusiv desemnarea autorităților naționale competente, respectiv activitatea de notificare și autoritatea de supraveghere a pieței”.
Senatul a respins legea cu unanimitate de voturi
Legea a intrat, inițial, în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Aici, Comisia pentru Știință, Inovare și Tehnologie și Comisia Juridică au emis, fiecare, câte un aviz negativ, adoptat în unanimitate. Apoi, Comisia pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Inteligență Artificială a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere, pe care l-a înaintat Plenului.
La data de 21 mai, Plenul Senatului a respins adoptarea acestui proiect de lege, tot cu unanimitate. Din cei 98 de senatori prezenți, 97 au votat pentru adoptarea raportului și pentru respingerea legii, în timp ce absolut niciun parlamentar nu a votat pentru adoptarea proiectului de lege. A existat un singur senator, este vorba despre Diana Ivanovici Șoșoacă, care, deși a fost prezent, nu a votat.
La data de 27 mai, proiectul a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este forul decizional. Comisia pentru Știință și Tehnologie are termen să depună amendamente până în data de 4 iunie, iar până pe 11 iunie 2-24, trebuie să trimită Plenului raportul final.
