Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung

În ciuda sforțărilor premierului Florin Cîțu de a ne face să credem că țara merge în direcția cea bună, realitatea îi este potrivnică. Un nou duș rece pentru șeful Executivului a venit de la Banca Centrală Europeană (BCE), care ne spune că România se împrumută la dobânzi din ce în ce mai mari. Aceasta este o dovadă că încrederea creditorilor în capacitatea Guvernului Cîțu de a menține pe linia de plutire economia este în scădere. În lipsa reformelor, apetitul tot mai mare al Guvernului pentru împrumuturi este penalizat astfel de creditori. Agențiile de rating ne țin foarte aproape de categoria junk, cea nerecomandată investitorior, și nu este exclus să ne trezim aici dacă strategia economică bazată pe împrumuturi și deficite mari nu încetează. Rata dobânzii pentru creditele pe termen lung luate de România a cunoscut un nou salt în luna august, ajungând la 3,72%. Potrivit datelor publicate de BCE, acesta este cel mai mare nivel din ultimele 12 luni, după ce în februarie scăzuse până la 2,65%.

România a bifat în august o contraperformanță, reușind să înregistreze cea mai mare creștere a ratei dobânzilor, în condițiile în care alte țări din afara zonei euro au avut creșteri foarte mici. De exemplu, în Cehia  rata dobânzii pe termen lung a crescut luna trecută de la 1,72% la 1,74%, în Ungaria, de la 2,83% la 2,84%, iar în Polonia, chiar a scăzut de la 1,61% la 1,60%. O scădere a ratei a înregistrat și Croația, de la 0,45% la 0,43%. De asemenea, în ceea ce privește Bulgaria, țară care este legată prin Consiliu monetar la o paritate fixă în raport cu moneda unică europeană, rata a rămas nemodificată, la 0,14%. 

Citește pe Antena3.ro

A murit Gabriel Cotabiță. Cântărețul avea 69 de ani

Cele mai reduse dobânzi au fost consemnate de Germania (-0,54%), Olanda (-0,48%) și Luxemburg (-0,47%).

Cele mai mari rate ale dobânzilor la împrumuturile pe termen lung în august

România 3,72%

Ungaria 2,85%

Cehia 1.74%

Polonia 1,60%

Italia 0,63%

Suntem departe de intrarea în zona euro

Potrivit datelor publicate de  Banca Centrală Europeană, rata medie a dobânzii la creditele pe termen lung a crescut și în luna iulie, ajungând la 3,24%, după ce în iunie aceasta urcase la 3,11%. Rata dobânzii pe termen lung are ca referință împrumuturile luate pe o perioadă de zece ani și se regăsește printre cele cinci criterii care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro, iar din acest punct de vedere România are o poziție mult mai proastă față de statele din regiune. De exemplu, criteriul Maastricht pentru adoptarea euro impune, printre altele, un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state, iar România nu îndeplinește în prezent acest criteriu.

Dobânzile ne vor costa circa 17 miliarde de lei

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, Guvernul a plătit în prima jumătate a anului dobânzi 8,6 miliarde de lei, un nivel record, urmând ca până la sfârșitul anului să ajungă la  16,63 miliarde de lei, sumă care va reprezenta, de asemenea, un record. În primele șase luni ale anului trecut, dobânzile s-au ridicat la 8,35 miliarde de lei, iar pentru întreg anul 2020 la 13,9 miliarde de lei. Datele publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor arată că în primul semestru al acestui an veniturile bugetului au fost de 176,38 miliarde de lei, iar cheltuielile de 210,19 miliarde lei, deficitul fiind de 33,8 miliarde de lei. 

Plus 9 miliarde de euro la datoria publică

Datoria publică a României a ajuns la 545,3 miliarde de lei în iulie 2021, după ce la sfârșitul primului semestru al anului a fost de 526 miliarde de lei. De la începutul anului, datoria publică a crescut cu 46 de miliarde de lei (peste 9 miliarde de euro) la sfârșitul primelor șapte luni ale anului, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe. Ca pondere în PIB însă, datoria publică a României a reușit chiar să scadă, de la 49,5% din PIB în iunie,  la 49,3% în iulie, evoluția fiind explicată prin creșterea economică din trimestrul doi al anului.  După scadenţă, datoria publică era de 19,4 mld. lei pe termen scurt şi de 525,9 mld. lei pe termen mediu şi lung

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în România (%)

12.20 01.21 02.21 03.21 04.21 05.21 06.21 07.21 08.21

2,94 2,72 2,65 2,96 2,84 3,03 3,11 3,24 3,72

Sursa: Eurostat

Ce spun analiștii economici

Avem această rată mare a dobânzii la creditele pe termen lung din cauza riscului de țară, iar cei care ne împrumută își pun problema dacă putem să ne plătim datoriile la timp. Noi avem o mare problemă, suntem aproape de categoria junk, nerecomandată investițiilor, și asta nu de ieri, de azi, ci de vreo trei ani. Ne-am dezechilibrat puternic pe partea macroeconomică și acest lucru se vede. Suntem foarte aproape să ajungem în clasa “c” de risc. Ne-am tot împrumutat, iar serviciul datoriei a tot crescut, apropriindu-se acum de 2% din  PIB. Nu este sustenabil. Creditorii ne penalizează prin aceste dobânzi mari pentru a ne forța să nu mai facem alte împrumuturi. Că noi nu avem curaj să facem reforme, să tăiem în carne vie, ne costă. Nu ne împrumutăm pentru investiții, ci pentru tot felul de prostii. Să ne uităm la investițiile în sectorul de producere a energiei care nu se fac. Am ajuns să consumăm mai multă energie decât producem. Repet, toate aceste lucruri se văd și agențiile de rating pun aceste lucruri în evaluările lor. Chiar dacă s-au tot purtat cu blândețe cu noi și nu ne-au scăzut ratingul, au trecut în evaluările lor perspective negative. M-ați întrebat ce are Ungaria în plus față de România. În primul rând, un risc de țară mai mic. Dacă ar trebui să împrumutați, să zicem doi vecini. Unul este bețiv, scandalagiu, nu muncește, iar altul este un om serios, nu este scandalagiu, merge la serviciu, pe care dintre ei ați alege să împrumutați pentru a fi sigur că vă recuperați banii? Dacă totuși trebui să-l împrumutați și pe vecinul scandalagiu, atunci îi veți cere o dobândă mai mare. Cam asta ar fi și diferența dintre România și Ungaria.

Dragoș Cabat, analist economic + poza

Inflația și asteptările inflaționiste își spun cuvântul. La noi inflația este printre cele mai mari și se așteaptă să rămână așa pe termen mediu. Pe de altă parte, nivelul ratei deobânzilor este influențat și de deficitul comercial și deficitul bugetar care sunt mari. Vorbim, astfel, despre stabilitatea economică. Dacă este să ne uităm la Ungaria, ea are o rată a dobânzilor la creditele pe termen lung mai mică decît România, dar dacă ne uităm la indicatorii economici vedem că are deficite bugetar și comercial mai mici ca noi. De asemenea, are și o inflație mai mică.

Dan Schwartz, analist economic

Avem un risc de țară crescut, iar acesta este generat de creșterea inflației. Pe de altă parte, această rată mare a dobânzii reflectă și rata de schimb euro/leu, ceea ce înseamnă că băncile se așteaptă la o rată de schimb mai mare. Există o cerere mare de euro pe piață, o inflație mare și un risc de nerambursare a creditelor crescut. Toate acestea combinate fac ca pentru România creditarea să fie mai scumpă comparativ cu celelalte țări din UE.

Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de pragul de 50% din PIB

Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește o serie de praguri pentru datoria publică, care, dacă sunt depășite, vine cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:

-Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut: 

1.Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil;

-Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

1. Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;

2. programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;

• dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

1. se iau toate măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;

2. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;

-Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:

1. se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;

2. Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;