Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Programul Național „Masă sănătoasă” asigură, teoretic, masa zilnică a peste 450.000 de elevi din mai mult de 1.200 de școli. Suma alocată pentru fiecare elev este 15 lei pe zi, pentru mese calde sau pachete alimentare, în perioada zilelor de școală. Programul a fost extins, recent, având ca scop reducerea abandonului școlar și asigurarea unei stări bune de sănătate a copiilor.
Dincolo de faptul că în campania electorală sunt mulți primari care au prezentat programul ca pe o realizare personală, doar pentru că școlile din localitățile lor au încheiat contracte cu firmele de catering, cei 15 lei se reduc, în multe cazuri, la mai puțin de jumătate, pentru că „la pachet” intră costurile suplimentare pentru transport și servicii adiacente servirii mesei.
Acolo unde nu s-au prezentat firme de catering la licitație, contractele s-au încheiat cu niște companii care aduc la școli un pachet cu mâncare absolut improprie pentru sănătatea copiilor - de multe ori constând într-un corn și un pachețel de biscuiți, care de la orice magazin s-ar putea cumpăra cu maximum 6 lei. Scuza școlilor este că în prețul zilnic de 15 lei pentru fiecare elev sunt incluse toate celelalte cheltuieli ale serviciilor pe care le asigură firmele.
Masa, rece și de trei ori mai ieftină
„Suma de 15 lei, alocată per elev pentru programul «Masa Caldă», nu se referă neapărat la costul direct al alimentelor din pachetul alimentar, ci este o sumă globală, destinată să acopere toate costurile asociate cu furnizarea mesei sau a pachetului alimentar. Aceasta poate include: costul alimentelor în sine - de exemplu, corn, banană, măr etc. -, costurile logistice, cum ar fi transportul și livrarea; alte cheltuieli administrative sau operaționale. Diferența dintre costul real al produselor și suma alocată ar trebui să fie justificată prin aceste costuri suplimentare”, explică un jurist.
Dacă există suspiciuni de gestionare incorectă a fondurilor, este important să se solicite transparență și să se raporteze orice nereguli autorităților competente. Este dreptul fiecărui cetățean să ceară clarificări și să se asigure că fondurile publice sunt utilizate în mod adecvat și eficient, dar foarte puțini români își cunosc drepturile sau legile. Și mai puțini au curaj să ceară explicații, mai ales în mediul rural, unde aproape totul e la mâna primarilor, iar cei care fac scandal în școli sunt amenințați că vor avea probleme copiii.
Statul ar plăti despăgubiri uriașe
Astfel, un program care la început promitea că va asigura zilnic o masă caldă și sănătoasă unui număr mare de elevi, a devenit sursă de venituri pentru cei care gestionează banii alocați de Ministerul Educației din bugetul statului, iar elevii primesc niște produse de panificație cu multă făină și mult gluten, deși Ministerul Educației a lansat o lege prin care vor fi închise afacerile din domeniul alimentar care își desfășoară activitatea pe o rază de 500 de metri în jurul fiecărei școli, inclusiv pizzerii, patiserii și cofetării - sub pretextul că vând mâncare nesănătoasă pentru copii. În același timp, deși cornurile și biscuiții sunt pe lista de alimente interzise pentru copii, în noua lege a Ministerului Educației, contractele cu firmele „de catering” au fost deja încheiate și nu pot fi modificate. Orice modificare ar duce la mii de procese în instanțele de judecată, pe care le vor câștiga firmele, pentru că se schimbă regulile în timpul derulării contractelor de prestări servicii, iar statul va plăti toate despăgubirile, în timp ce elevii vor rămâne fără mâncarea asigurată de școală.
Facturi cu „regim special”
În unele spitale, situația a rămas aceeași din perioada comunistă: mâncare puțină, de calitate precară și uneori chiar alterată. Dar plângerile din partea pacienților nu sunt luate în seamă de nimeni, nici măcar atunci când aceștia scriu pe site-urile spitalelor, la vedere.
Rețeta este mai complicată în cazul spitalelor, dar și banii care pot fi „trași” din mesele pacienților sunt mai mulți. De exemplu, pentru a deconta toate meniurile pacienților la suma maximă, pentru cazurile speciale, cu 33 de lei, în loc de 22 pe zi, spitalul raportează că toți pacienții primesc diete speciale și trimit facturi la Casa de Sănătate, care le decontează fără a verifica, în timp ce pacienții primesc, de fapt, un regim comun. Firma de catering este de acord cu acest aranjament și încasează banii pentru dietele speciale, dar furnizează mese standard.
În acest caz, atât spitalul, cât și firma ar putea fi acuzate de fraudă, pentru că au declarat și încasat fonduri pentru servicii care nu au fost furnizate. Însă pentru a se ajunge aici, autoritățile ar trebui să monitorizeze zilnic ce se întâmplă în fiecare spital, în fiecare salon și cu fiecare pacient, ceea ce e imposibil.
Sunt și spitale în care se oferă mâncare bună, iar pacienții sunt mulțumiți, dar neregulile de la celelalte unități sanitare nu sunt verificate, nici măcar atunci când pacienții fac sesizări. Cu alte cuvinte, cine vrea să fure din banii de mâncare pentru pacienți o poate face, fără să fie tras la răspundere.
Exemplu ipotetic de fraudă
O altă metodă prin care spitalele pot „trage” bani din mâncarea pacienților este prin adăugarea unui „spor” de 200% - 250% pe care legea îl permite, la fiecare porție, justificând că acesta acoperă dietele speciale. În realitate, sporul este împărțit între spital și firma de catering, ca profit suplimentar. Se încadrează la delapidare, deoarece fondurile destinate îngrijirii pacienților sunt folosite în alte scopuri, dar pentru a se ajunge la tragerea la răspundere a vinovaților este nevoie de verificări, anchete de durată, plângeri penale, procese în instanță, iar toate acestea sunt de lungă durată și necesită implicarea unui număr foarte mare de oameni de la autoritățile de control.
„Primul pas este emiterea de către spital a unei facturi care include un spor nejustificat de 200% sau 250% peste tariful legal stabilit pentru alimentația pacienților. Un angajat complice din spital aprobă factura umflată, spitalul plătește firma de catering cu suma umflată, folosind fondurile proprii sau fonduri decontate pentru alte scopuri. Casa de Sănătate decontează spitalului costurile pentru alimentație, pe baza tarifelor stabilite prin contracte și reglementări, fără a include sporuri nejustificate. În cazul în care spitalul solicită decontarea unei sume umflate, Casa de Sănătate ar trebui să verifice și să aprobe decontările pe baza tarifelor legale și a contractelor stabilite, fără a accepta sume suplimentare nejustificate, dar nu verifică. Apoi se trece la împărțirea banilor. Dacă spitalul a plătit firmei de catering suma umflată, diferența dintre suma reală și cea suprafacturată este împărțită între firma de catering și angajatul complice din spital”, mai explică juristul.
Acesta este un exemplu despre cum ar putea fi comis un act de fraudă, fără a reprezenta o situație reală, anchetată de autorități. ANAF, ca autoritate fiscală, ar putea fi implicată în investigarea și sancționarea unor astfel de cazuri de fraudă fiscală și financiară, dar nu are competențe pentru a verifica mesele zilnice ale pacienților, ci doar situațiile financiare.
Varză fiartă, după operația la colon
Pacienții se plâng de mâncarea improprie care li se oferă în unele spitale, dar situațiile prezentate de aceștia nu sunt niciodată verificate. De exemplu, o pacientă de la Spitalul Județean Ilfov scrie pe site-ul instituției despre mâncarea improprie pe care a primit-o după o operație la colon, cu o lună în urmă: „Am fost internată la chirurgie. Am fost operată. Mi s-a făcut histero subtotală, anexectomie, rezecție colon, cu colostomă. (...) Mâncarea, de groază - varză fiartă, la 3 zile de la operație? Controlează cineva meniul? Am raportat doamnei dr. Stoica, dar nu s-a schimbat nimic”, a scris pacienta spitalului.
Astfel de mesaje se întâlnesc frecvent, în cazul mai multor spitale, dar nimic nu se schimbă. Pacienții au fotografiat câteva meniuri din spital, pe care le-au publicat pe rețelele de socializare și le-au trimis către ziar.
