Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza de energie, care se caracterizează prin incertitudinea aprovizionării, prețuri ridicate și obiective climatice urgente relevă și importanța eficienței energetice și a economiilor de energie. Axioma - cea mai ieftină sursă de energie este economisirea - apare ca o noutate, deși ea a fost aplicată cu rigoare pentru a contracara pentru scurt timp șocurile petrolului din anii ’70, care au dus prețul barilului de la 2 dolari în 1973 la 24 de dolari, în anul 1979, adică o multiplicare de 12 ori.
Fără aplauze și atunci!
Să nu credem că restricțiile de consum și economisirea au fost „salutate” atunci, cum nu sunt primite cu bucurie nici acum. În acei ani, când cozile la benzină în țările occidentale produceau nevroze colective, înainte de apariția penuriilor „comuniste”, și se pregăteau reconfigurări industriale pentru reducerea consumurilor, profesorul Barry Commoner de la Universitatea din St Louis-SUA declara: „Austeritatea este lozinca guvernelor incapabile, care nu au planuri, nu au imaginație, guverne care consideră că nouă tuturor ne face bine, ca la copii, din când în când, puțină severitate pentru a ne ține în frâu. Austeritatea înseamnă un pericol pentru indivizi și o oprire inutilă în procesul dezvoltării.” Opinia era consemnată în lucrarea „Scânteile speranței”, publicată în România în 1984.
De la miopia evidentă a persoanelor individuale, pasul la miopia marilor instituții e mic. În 1979, un raport al fundației Ford pentru politică energetică aprecia că, până în anul 2000, Statele Unite ar putea să economisească o cantitate de energie egală cu cea consumată în anul analizei. Dar Banca Chase Manhattan, principala instituție financiară din SUA, a reacționat imediat: s-a declarat împotriva scăderii consumului de energie. Ea afirma atunci că o reducere a consumului ar afecta negativ nivelul de trai din Statele Unite. Raportul băncii aprecia că orice reducere ar avea repercusiuni serioase, de ordin economic și politic.
ARC PESTE TIMP, ACELEAȘI PROBLEME!
După 50 de ani de la primul șoc petrolier, șocul gazelor ridică aceleași probleme. Analizele sunt în același ton, măsurile de trecere a hopului prețurilor și a lipsei resursei energetice nu diferă mult ca acelea luate în urmă cu decenii. Agenția Internațională pentru Energie(IEA), instituție creată de țările Occidentale în anii primelor șocuri ale petrolului, pentru a da suport politicilor comune de evitare a crizelor, reține într-un raport din 13 iulie 2022 că la cea de-a 7-a Conferință globală anuală a IEA, miniștrii energiei din întreaga lume au convenit că „eficiența energetică și acțiunile din partea cererii au un rol deosebit acum, deoarece prețurile globale ale energiei sunt ridicate și volatile, dăunând gospodăriilor, industriilor și economiei în ansamblu” și au făcut apel la „toate guvernele, industrie, întreprinderi și părți interesate să-și consolideze acțiunile privind eficiența energetică”.
Cum să ambalezi „austeritatea energetică”?
Pretențiile oamenilor s-au schimbat, democratizarea s-a extins în lume, nivelul de trai s-a ridicat, așa încât a pretinde reduceri de consum după o perioadă a abundenței devine o problemă de comportament egală în responsabilități pentru instituții și cetățeni, deopotrivă. „Austeritatea energetică” este acum anvelopa în care se împachetează pentru populație noul mod de raportare la consumul de energie. Se face apel la conștiința civică cu argumente necesare pentru a convinge individul și colectivitățile că „situația e groasă”. IEA arată că doar „campaniile bine concepute pot motiva oamenii să facă reduceri de energie”. Relevă în acest sens că în SUA, unele estimări sugerează că ar putea fi „salvată” până la 20% din cererea de consum casnic prin schimbările comportamentale în sectorul rezidențial. În India, economia de energie prin „ajustări comportamentale” ar fi de 3,4 -10,2 TWh anual până în 2030.
MUZICA FACE TONUL
Experții IEA dau în folosința instituțiilor interesate un „ghid” pentru campaniile publice țintite spre economisirea energiei. „Au fost multe lecții însușite despre cum să proiectați campanii de conștientizare și schimbare a comportamentului pentru a obține un efect maxim. Este clar că un un design bun contează - simpla transmitere a informațiilor nu va schimba comportamentul, iar campaniile prost concepute adesea nu au impactul așteptat. Alegerea mesajului, tonul, modul în care este concepută campania și canalele de transmisie, toate pot afecta fundamental impactul rezultat asupra comportamentului”. Autorii de la IEA prezintă cele patru concepte „cruciale” ale campaniilor de conștientizare cu efect garantat: înțelegerea corectă a mesajului; transmiterea mesajului; combinarea informațiilor cu perspective comportamentale; campanii pentru un context de criză.
„MINTE-MĂ FRUMOS!”
Intrăm în primul concept crucial care arată că mesajele corecte pun bazele unei campanii eficiente de conștientizare. Prima alegere este narațiunea: ce teme sau povești vor fi folosite pentru a comunica problemele și a determina acțiunile dorite. Sunt date de experții Agenției exemplele care axează narațiunea pe trei abordări. Prima ar fi economisirea banilor. Campania „America save energy” oferă proprietarului de imobil sfaturi practice de utilizare eficientă a energiei care se reflectă în costuri reduse, deci un câștig bănesc. Altă abordare este cea ecologistă: individul țintă este parte a soluției care leagă direct schimbările climatice de dispariția urșilor polari, iar eficiența energetică ajută la salvarea acestei specii. În fine, abordarea socială „apasă” pe mesajul de a fi „un bun cetățean” apelând la normele sociale sau la binele general. Experiența arată că mesajele trebuie „rafinate” prin definirea publicului și vectorii care îl pot transmite. Astfel, guvernul Indiei a profitat de potențialul copiilor de a influența pozitiv comportamentul adulților în campania „Economisiți energie, întăriți țara”. În Egipt, campania ,„Sunteți soluția!” se baza pe mesajul transmis repetat „nu fi prea leneș ca să închizi un aparat”. Campaniile de conștientizare trebuie să fie „acționabile”, adică acei care primesc mesajul să înțeleagă ce li se cere să facă și, apoi, să o facă lesne. În Germania, campania se adresează în masă, pentru cei 80 de milioane de locuitori, prezentând măsurile practice pentru economisire, pe care nemții, cu spiritul lor de disciplină și sub presiunea unor restricții și mai mari de aprovizionare din Rusia, sunt chemați să le aplice.
Citește pe Antena3.ro
Cine este mesagerul?
Multe campanii, implicit sau explicit, implică faptul că guvernul este în dialog cu cetățenii. Impactul lor depinde astfel de modul în care oamenii percep credibilitatea guvernului, autoritatea și credibilitatea pe această temă. În România, campania de vaccinare anti-Covid-19, în care mesagerii aleși să convingă populația erau miniștrii Cabinetului Orban, a fost un eșec total. Cauza a fost lipsa totală de încredere în cei care transmiteau mesajele provaccinare. Întrebări similare apar și atunci când guvernele se asociază cu campanii pentru utilitățile energetice. Experții IEA care au alcătuit ghidul de bune practici pentru campaniile de economisire a energiei consideră că „astfel de campanii nu au succes dacă cetățenii simt că li se cere să rezolve o problemă pe care o văd ca fiind responsabilitatea altcuiva”. Unele campanii angajează celebrități sau influenceri care pot oferi o mai mare recunoaștere, dar autorii ghidului avertizează că alegerile trebuie gândite cu atenție în ceea ce privește „eficacitatea probabilă, credibilitatea și riscul reputațional”. Încă nu avem o evaluare a percepției și efectului implicării în campania de reducere cu 15 la sută a consumului de gaz natural a Ursulei von der Leyen. Exemplul personal dat de șefa Comisiei Europene, care se va „sacrifica” dând mai jos termostatul cu 1-2 grade, nu pare foarte convingător, neavând posibilități de verificare. La fel, în urmă cu decenii, celebrul sfat dat de Nicolae Ceaușescu - puneți o haină în plus pe voi, ca să rezolvăm problema frigului din case, a fost prilej de glume amare și acum de comparații.
Apelați la emoții!
Acest ghid difuzat de IEA pentru a capacita instituțiile naționale și organizațiile interesate în angajarea unor campanii de stimulare a creșterii eficienței energetice și economisirii, dincolo de aspectele lui care țin de tehnicile de comunicare, are și îndemnuri cinice sau care induc manipularea populației. „Situațiile de criză creează provocări speciale pentru sistemele energetice și, de asemenea „schimbă tipurile de mesaje și campanii care care ar putea fi mai eficiente. Atunci când energia este în centrul știrilor și când schimbarea comportamentului oferă un beneficiu imediat și direct vizibil (confort sporit, costuri mai mici, risc redus de întreruperi de curent) campaniile pot fi mai puternice în apelul la acțiunea colectivă și pot merge mai departe în ceea ce li se cere oamenilor” - arată ghidul citat. De asemenea, el arată calea de urmat : „Apelați la emoțiile oamenilor cu povești și mesaje care se concentrează pe beneficii multiple”. Multe din exemplele menționate de ghidul IEA se încadrează în contextul actual al prețurilor ridicate și al aspectelor de securitate care decurg din invazia Ucrainei de către Rusia. „Stăm alături de Ucraina: Să nu mai alimentăm războiul” este tipul de campanie de criză, care leagă oprirea consumului de gaze în UE de un îndemn la izolarea lui Putin.
DECRETUL LUI NICOLAE CEAUȘESCU
În 7 februarie 1987, ziarul Scînteia, organul CC al PCR, publica Decretul privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului de gaze naturale și energie electrică. Decretul sublinia că „economisirea la maximum a gazelor naturale și a energiei electrice constituie o cerință prioritară, o îndatorire patriotică a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean”.
Măsurile de economisire erau stabilite pentru perioada februarie-martie 1987, ele vizând reducerea cotelor de consum cu 20 % la gaze naturale și la energie electrică. Depășirea acestora aducea costuri mai mari, graduale, la gaze naturale, de la 1.500 lei/1.000 mc la 3.000 lei/1.000 mc. Sancțiunea maximă era decuplarea la un consum care depășea repetat cu 10 % norma de consum. La energie electrică era același mecanism de supratarifare, de la 1 leu/kWh până la 2 lei/kWh, la depășirea consumurilor, dar nu era prevăzută și decuplarea de la rețea.
