Ministrul Sănătăţii are boală pe unele institute

Ministerul Sănătăţii a făcut lista cu unităţile sanitare ce vor fi comasate şi desfiinţate. Practic, se înjumătăţeşte numărul spitalelor din România. Pe lista neagră a Ministerului Sănătăţii sunt şi câteva institute, toate din Bucureşti, care nu se ştie pe ce criterii vor fi comasate. Sunt institute cu tradiţie, înfiinţate de personalităţi cu recunoaştere internaţională, în care s-au format specialişti reputaţi, care contribuie atât la actul medical curent, dar şi la finalizarea unor proiecte de cercetare bine cotate în lume.

Specialiştii, a căror activitate se confundă practic cu existenţa acestor institute, numesc aberaţii propunerile ministrului Attila de comasare şi desfiinţare. Ei spun că acest proces, care dă o puternică lovitură sistemului medical şi aşa în agonie, s-a făcut fără respectarea unor criterii de eva­luare a unităţilor spitaliceşti, valabile în spaţiul UE. 

Aberaţie totală
Profesorul Constantin Ionescu Târgovişte, în calitatea sa de memebru al Comisiei Naţionale de Acre­ditare a Spitalelor, spune că procesul de comasare şi desfiinţare ar fi trebuit să respecte cel puţin două etape. Prima: evaluarea spitalelor conform normelor europene adoptate de comisia de acreditare a spitalelor. A doua: dezbaterea compatibilităţii comasării sau desfiinţării unor unităţi spitaliceşti. Din păcate, Ministerul Sănătăţii le-a sărit pe ambele şi a venit cu propriile propuneri.

În 2008 s-a înfiinţat Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), care avea ca scop tocmai ierarhizarea spitalelor din ţara noastră. Dar cum prea puţini erau interesaţi de o evaluare obiectivă, pentru a nu-şi  pierde funcţiile şi  alte avantaje, această ierarhizare a fost tergiversată cu bună ştiinţă. Astfel, la ora actuală, s-a ajuns la comasări care lovesc în special în pacienţi. Cel mai elocvent exemplu este cel al comasării Institutului de Fonoaudiologie "Hociotă" cu Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Dar ca toate ţările UE, inclusiv Ro­mânia trebuie să-şi acrediteze spitalele pe baza unor criterii unanim va­labile în spaţiul UE. Şi atunci a in­trat în acţiune Casa Naţională de Asi­gurări de Sănătate, care, substituindu-se CoNAS, e pe cale să rezolve problema acreditării, desigur contra cost. Adică, fiecare spital trebuie să achite o taxă de acreditare/evaluare. La 1 februarie a.c., preşedintele  CoNAS, doctor Dan Romulus Şer­ban, a trimis premierului Emil Boc o scrisoare (nr. 134 din 1.02.2011) în care se spune: "Această nouă prevedere este cu atât mai contrarian­tă cu cât ea nu se regăseşte în legislaţia statelor europene în care se efec­tuează acreditarea spitalelor...".  Şi aşa, CNAS mai face rost de ceva bani, cu riscul de a împovăra şi mai mult bugetele de doi lei ale spitalelor. Iar spitalele n-au nici o scăpare, deoarece fără acreditare, adică fără achitarea taxei, nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate şi rămân fără finanţare. Pe scurt: şi cu banii luaţi, şi desfiinţate.

Faptul că nu s-au respectat aceste etape premergătoare reorganizării spitalelor explică seria aberaţiilor la care s-a ajuns. Una dintre aberaţii este comasarea Institutului de Diabet, Nu­triţie şi Boli Metabolice "N. Pau­les­cu" cu Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon". De altfel, profeso­rul Constantin Ionescu Târgovişte, ani la rând directorul Institutului "N. Paulescu", numeşte această comasare o "aberaţie totală". Reputatul profesor aduce în sprijinul acestei afirmaţii numărul din ce în ce mai mare de pacienţi din toată ţară care beneficiază de asistenţă medicală, dar şi specialiştii de excepţie din acest institut. "Mă surprinde această propunere, în condiţiile în care Institutul de Nu­triţie şi Boli Metabolice, care poartă numele lui N. Paulescu, savant de talie mondială, este unul dintre cele mai bine cotate din ţară", spune prof. dr. Târgovişte.

"O măsură nefericită"
Profesorul doctor Cezar Macarie, di­rectorul general al Institutului de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu", so­coteşte o măsură "nefericită"  co­na­sarea cu Institutul Clinic Fundeni.

"Nu am o explicaţie pentru aceas­tă măsură când toţi ştim că, la noi, mor­biditatea şi mortalitatea prin boli cardiovascualre sunt foarte mari. Institutul «C.C. Iliescu» are caracter de urgenţă nu doar pentru pacienţi din Bucureşti şi sud-estul ţării, ci din toa­tă ţara. În al doilea rând, institutul nostru, de mai mulţi ani, nu înre­gis­trează datorii. Din punct de vedere fin­anciar a avut o evoluţie constantă, îndeplinându-şi angajamentele din contractul cu casa de asigurări. De ase­menea, este greu de înţeles cum un ins­titut complet informatizat, cu ca­pa­citate de a-şi regla, astfel, consu­murile, aşa cum este: «C.C. Iliescu», va putea fi comasat cu un alt institutut, respectiv «Fundeni», care nu dispune de o infomatizare atât de riguroasă.

Personal consider un regres această comasare şi mă întreb evident din ce motive s-a ajuns la această măsură, pentru că nu duce la rezolvarea unei probleme grave de sănătate: bolile cardiovasculare. Am senzaţia că e o comasare de dragul comasării. Dar astfel se compromite o măsură bună, luată în urmă cu 15 ani, cea a institutelor dedicate unor patologii. A fost o măsură bună prin care s-a reuşit derularea programelor de sănătate şi mai ales o scădere a trendului îngrijorător al bolilor cardiovasculare. Dar de multă vreme nu mă mai surprinde nici o măsură nefericită."

O idee care mă intrigă...
Profesorul doctor Ioan Paul Stoi­cescu, mulţi ani directorul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nas­ta", spune: "Pe de o parte, mă in­tri­gă, iar, pe de altă parte, o găsesc jus­tificată comasarea cu Institutul de Boli Infecţioase «Matei Balş». Mă in­trigă pentru că sunt legat de Institu­tul «Marius Nasta», dar încerc să gân­desc raţional. Dacă se va respecta tradiţia acestui institut, faptul că a fost creat pentru a dezvolta programul de prevenţie a tuberculozei, unul dintre cele mai complexe şi mai bine apreciate de către OMS dacă se va ţine seama că de la tuberculoză s-a ajuns treptat la ansamblul afecţiunilor respiratorii nu aş avea nimic cu această propunere. În unele ţări cum este Canada,  tuberculoza este «tra­ta­tă» în contextul bolilor infecţioase. Ceea ce nu-i chiar o nenorocire. Dar este o nenorocire să distrugem o structură organizatorică, funcţională de peste 100 de ani. Nu poate să dispară printr-o simplă semnătură de mi­nistru. Şi nu trebuie sacrificate tra­diţia, specialiştii, chiar dacă aparent se obţin nişte economii".

Ministrul Cseke suferă de "dezinformare"
Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România nu este de acord cu restructurarea sistemului sanitar prin comasarea unor unităţi sa­ni­tare şi transformarea altora în că­mi­ne-spital, contrazicând afirm­a­ţiile ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, conform cărora măsura a avut acordul sindicatelor. Sindicaliştii susţin că nu au participat la nici o discuţie concretă pe această temă, singurele negocieri cu Ministerul Sănătăţii fiind cele pentru contractul colectiv de mun­că la nivel de ramură sanita­ră. Pe o poziţie similară se pla­sea­ză şi Federaţia Naţională a Sindicatelor Tesa din Sănătate, care neagă faptul că ministrul Să­nă­tă­ţii ar fi consultat sindicatele cu pri­vire la desfiinţarea şi co­ma­sarea a 182 de unităţi sanitare. Astfel, sindicatele Tesa îl acuză pe Cseke de "dezinformare".