Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană, luna trecută rata medie a dobânzii a fost pe un trend descendent în țările blocului comunitar, iar în acest context, pentru România ea a scăzut de la 9,26%, în iulie, la 8,14%. Acest indicator a consemnat astfel o reducere semnificativă, fiind sub nivelul de 8,19% consemnat de Ungaria. Reducerea nu are însă o legătură strânsă cu evoluția indicatorilor economici ai României, ci mai degrabă cu evoluția pieței UE în ansamblul său.
Costul împrumuturilor pe termen lung s-a diminuat în Ungaria de la 8,51% la 8,19%, în Polonia de la 6,37% la 5,80% în Cehia și Croația (țară care va adera la euro de la 1 ianuarie 2023) de la 4,40% la 4,11%, toate înregistrând reduceri mai mici decât cea din România. În ceea ce privește Bulgaria, țară a cărei monedă este legată de euro printr-un consiliu monetar și care a demarat procesul de adoptare a monedei unice europene, indicatorul a rămas la aceeași valoare ca în luna iulie, de 1,85%. Cele mai mici rate ale dobânzilor pe termen lung au fost înregistrate în Germania (1,03%), Danemarca (1,38%) și Olanda (1,41%).
Situația rămâne îngrijorătoare
Deși am părăsit prima poziție la capitolul cele mai mari costuri de împrumut, rămânem încă la mare distanță de țările central-europene cu regim valutar similar, iar situație rămâne în continuare îngrijorătoare dacă avem în vedere că
datoria publică rămâne foarte aproape de pragul de 50% din PIB. Datoria publică a României a crescut în luna iulie la 48,8% din Produsul Intern Brut (PIB), de la 48,3% în iunie, arată datele publicate săptămâna aceasta de Ministerul Finanțelor. Astfel, datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în iulie la 628,38 miliarde lei, de la 621,82 miliarde lei, în luna precedentă. În cadrul acesteia, datoria pe termen mediu şi lung a crescut, în iulie, la 606,91 miliarde lei, de la 600,18 miliarde lei în iunie, în timp de datoria pe termen scurt a crescut la 21,47 miliarde lei în iulie, de la 21,64 miliarde lei.
Datoria publică a României a stat, timp de trei luni, în ianuarie-februarie-martie, peste pragul de 50% din Produsul Intern Brut. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că Guvernul trebuie să prezinte public un program pentru reducerea poverii și trebuie să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public, când datoria trece de 50% din PIB.
Dobânzile mari pun presiune pe datoria publică
Nivelul dobânzilor la împrumuturile pe termen lung este un indicator al credibilității țării în fața investitorilor, spun analiștii economici, iar un cost mare al acesteia înseamnă că investitorii se tem de anumite riscuri. Chiar dacă a înregistrat după mult timp o scădere a ratei dobânzii, România se împrumută foarte scump față de celelalte țări UE, excepție făcând Ungaria, iar nivelul ridicat al dobânzilor pune presiune pe datoria publică. Pentru 2022, Ministerul Finanțelor își programase împrumuturi de 145,4 miliarde de lei pentru finanţarea deficitului bugetar estimat la 5,84% din PIB (77 de miliarde de lei) şi refinanţarea datoriilor anterioare (circa 68,4 miliarde de lei), cu mult mai mult față de 2021, când acestea au fost de circa 105 miliarde de lei. Creșterea inflației și scumpirea împrumuturilor a accentuat însă nevoia de finanțare a statului. În aceste condiții, la rectificarea bugetară făcută de Guvern în august s-a decis o majorare a deficitului bugetar cu circa 2,5 miliarde de lei, ceea ce se traduce prin creștere la 148,4 miliarde de lei a necesarului de finanțare. Nu este exclus ca și acest plafon să fie depășit până la sfârșitul anului dacă Guvernul va întârzia consolidarea fiscală. Cifrele rectificării, creșterea deficitului bugetar, majorarea cheltuielilor de personal, accelerarea vitezei cu care se împrumută statul arată că acest lucru nu este luat în calcul deocamdată.
Datoria administrației publice (mld. lei)
An Mld. lei % PIB
2018 330.518,7 34,7
2019 373.496,9 35,3
2020 488.868,5 47,2
2021 577.142,6 48,8
2022* 628.388,7 48,8
*-iulie
Sursa: Ministerul Finanțelor
Inflația depășește prognozele BNR
Inflația a depășit deja toate estimările BNR, rata anuală urcând de la 15,3% în august, de la 14,96% în iulie, arată datele Institutului Național de Statistică. În luna mai, BNR a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estima o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul anului viitor. Aceste prognoze s-au dovedit rapid depășite de realitate, astfel că ultima estimare a băncii centrale, emisă la sfârșitul lunii august, indică o inflație de 15,1% pentru finalul celui de-al treilea trimestru din acest an și de 13,9% pentru finalul anului. De asemenea, estimarea pentru primul trimestru din 2023 este de 11,6%, pentru cel de-al doilea de 13,8%, pentru cel de-al treilea de 8,9%, iar pentru finalul anului 2023 de 7,5%.
„Evoluția ratei dobânzii la împrumuturile pe termen lung este legată de evoluția pieței europene în luna iulie și prima jumătate a lunii august când a existat o evoluție pozitivă a activelor cu risc ridicat. Interesul investitorilor pentru obligațiuni cu randament ridicat a crescut, iar România s-a integrat în această piață. Astfel, titlurile de stat în lei emise în august au fost foarte bine primite. Sigur că investitorii se uită și la performanțele României, dar se uită și la ce se întâmplă pe celelalte piețe”.
Horia Braun, analist economic
Cine a salvat deficitul bugetar
Dacă ne referim la deficitul bugetului general consolidat, el a crescut la 1,94% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele şapte luni ale acestui an, de la 1,71% din PIB în primul semestru din 2022, conform datelor Ministerului Finanţelor. El a înregistrat totuși o scădere cu 0,93 puncte procentuale în perioada ianuarie – iulie 2022, faţă de perioada similară a anului trecut. Evoluția trebuie pusă în conexiune directă cu creșterea inflației și a exploziei prețurilor din sectorul energetic care au generat venituri mai mari pentru stat sub formă de impozit pe profit, TVA etc. Să nu uităm că încasările din TVA sunt a doua cea mai valoroasă resursă a bugetului de stat, după contribuţiile la pensii şi sănătate, iar sub presiunea inflației acestea au crescut. Datele Ministerului Finanțelor arată, de exemplu, că în luna iunie a acestui an, când inflația era de 15%, încasările statului din TVA au crescut cu 12% față de perioada similară a anului trecut, anulând astfel și șocul reducerii consumului. La fel se prezintă lucrurile și în ceea ce privește veniturile statului din impozitul pe profit, creștere aici fiind una excepțională, de 825%, dar în acest caz trebuie ținut cont și de faptul că termenul de plată pentru impozitul pe profit aferent anului anterior s-a decalat în 2022, de la 25 martie la 25 iunie.
„Chiar dacă rezultatele economice publicate nu sunt cele mai bune, România nu are o economie în criză, ci mai degrabă una stabilă. A înregistrat creștere economică, iar inflația, chiar dacă este mare, se înscrie într-o medie europeană și, un lucru foarte important, are stabilitate politică. Din această perspectivă, investitorii privesc România cu relativă încredere, mai ales în contextul internațional actual. Avem relații bune cu Uniunea Europeană, suntem un membru NATO esențial pe flancul estic și este posibil ca investitorii să se aștepte să primească susținere dacă ar avea probleme. Sigur, putem vorbi despre instabilitatea legislativă, dar acesta nu este un element nou și nu cred că mai este de natură să influențeze opțiunile investitorilor. România nu este privită ca un stat problemă. Ea și-a plătit toate datoriile angajate la timp, iar dacă vorbim despre criza energetică, ea este creditată cu rezerve de hidrocarburi care îi pot permite să traverseze această perioadă grea. Toate aceste elemente plasează România într-o situație mai bună decât alte state europene, iar acest lucru influențează și dobânzile la care se împrumută statul. Sigur, că dacă am avea și rezultate economice mai bune am avea și un rating de țară mai bun care ne-ar permite o poziție mai bună în fața investitorilor”.
Dan Schwartz, analist economic
Deficitul comercial, nivel record
România a înregistrat în perioada ianuarie-iunie 2022 un deficit al balanţei comerciale (FOB/CIF) de 15,4 miliarde euro, cu 4,74 miliarde euro mai mare faţă de perioada similară din 2021, indică Institutul Național de Statistică. Practic, importăm mai mult și exportăm mai puțin, susținând astfel economiile altor țări. Economiștii spun că România are nevoie de mai multe unități de producție pentru a nu mai importat atât de multe bunuri. Exemplul cel mai la îndemână este cel al agriculturii, unde țara noastră a ajuns printre cei mai mari exportatori europeni de materie primă (grâu, porumb etc). În schimb, importăm cantități uriașe de pâine congelată, carne, produse de panificație, lapte, fructe etc., iar în aceste condiții deficitul cu produse alimentare se apropia la sfârșitul anului trecut de 5 miliarde de euro.
Ungaria va fi penalizată mai tare de creditori
Datele din 21 septembrie 2022 plasau nivelul dobânzilor la care se împrumuta România pe zece ani la 8,17%, potrivit tradingeconomics.com, ușor peste media lunii august, dar semnificativ sub cota maximă de 9,40% atinsă în 21 iunie. Pentru finalul acestui trimestru se estimează o valoare de 8,38% a ratei, iar pentru orizontul următoarelor 12 luni, o valoare de 8,92%, potrivit simulării realizate de site-ul citat. Aceasta mai indică faptul că România se va plasa și în perioada următoare după Ungaria, simularea pentru această țară indicând o valoare a ratei dobânzii la creditele pe termen lung de 9,65% la sfârșitul celui de-al treilea trimestru și de 10,52% ani pentru următoarele 12 luni.
Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în România (%)
01.21 12.21 01.22 02.22 03.22 04.22 05.22 06.2022 07.22
2,72 5,37 5,36 5,6 6,2 6,61 7,84% 8,74 9,26 8,14
Sursa: Eurostat
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/teimf050/default/bar?lang=en
doar până la media UE: Rata dobânzii pe termen lung în luna august
