Nunta de la Rupea

Ansamblul "Cohalmul" a adus sămbătă la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" din Bucureşti obiceiuri nupţiale vechi de peste 60 de ani din oraşul Rupea, judeţul Braşov.

La muzeu - la ceas de toamnă, oamenii petrec

Â

Ansamblul "Cohalmul" a adus sămbătă la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" din Bucureşti obiceiuri nupţiale vechi de peste 60 de ani din oraşul Rupea, judeţul Braşov.

Â

In muzeele etnografice se păstrează obiecte care depun mărturie despre viaţa de altădată a oamenilor. Ieri, Muzeul Satului i-a ademenit pe vizitatori cu un alt soi de exponată: o nuntă dintr-un loc aflat in mijlocul ţării, aşa cum se făcea acum 60-70 de ani. Evenimentul a fost organizat in colaborare cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Romăniei.

Bărbaţii şi femeile din Ansamblul "Cohalmul" şi-au scos hăineturile de la naftalină, şi-au acordat instrumentele şi şi-au dres vocile, apoi au purces să le arate bucureştenilor care au umplut aleile muzeului cum se petrecea altădată la Rupea. Pe scenă, şi-au lăsat admirate iile albe, pălăriile negre, drese cu muşcate abia rupte, basmalele roşii, găteli născute din simbioza culturii populare romăneşti cu cea a saşilor. Stegarul a scuturat steagul căt să sune clopoţelul din vărf şi să alunge astfel duhurile rele, iar alaiul, acompaniat de lăutari, a pornit spre casa naşilor, apoi spre cea a mirelui.

Citește pe Antena3.ro

Scene cutremurătoare după prăbușirea avionului în Kazahstan. O fetiță a ieșit din epava în flăcări: „Salvează-mi mama. Mama e acolo”

Â
La casa miresei a fost spectacolul cel mai amuzant: nuntaşii le-au cerut părinţilor miresei să le dea floarea pe care au crescut-o in grădina lor. Mai intăi le-a fost oferită o femeie bătrănă, pe care nuntaşii au huiduit-o simbolic, spunănd că nu aceasta-i fata care li s-a promis. După ce adevărata mireasă a apărut, purtănd pe cap o cunună impodobită cu pene de păun, a inceput strigarea zestrei. Femeile care prezentau averea fetei au avertizat audienţa: "N-am făcut ca altele/ Să-mprumutăm hainele", pentru că mireasa e "Meşteră la cusătură/ Şi la vorbele din gură".

Â

AMINTIRI. După ce nuntaşii au dus zestrea la casa soacrei, s-au pus pe dans, intăi molcom, apoi din ce in ce mai repede. Nu destul de repede pentru familia Dan şi Isabela Voicu din Bucureşti, care ne-au mărturisit: "La noi la nuntă, in ’64, erau melodii săltăreţe, ieşeai transpirat de-acolo. Dar tot aşa a fost, cu lăutari, cu obiceiuri. Ne place foarte mult ce am văzut astăzi, am venit tocmai din Balta Albă".

Nunţi aşa ca aceasta de la Muzeul Satului nu se mai ţin nici la Rupea. Ne-a certificat-o Vasile Borcoman, 80 de ani, invăţător şi membru vechi al Ansamblului "Cohalmul": "Facem nunta asta din cănd in cănd, ca să nu uite lumea cum a fost, să vadă oamenii căt de frumoase sunt costumele cusute de bunicile şi străbunicile noastre. Acum nunţile se fac la localuri şi nimeni nu mai poartă strai popular".