Patrimoniul se vinde pe Ebay

România pierde anual milioane de euro din hemoragia de obiecte de patrimoniu care ies din ţară. Fosilele de dinozauri unici în lume, rămăşiţele de reptile zburătoare, craniile de urşi de peşteră sau chihlimbarul sunt la mare căutare printre vânătorii de fosile, pentru că se vând pe bani frumoşi.

În majoritate străini, vânătorii sunt profesionişti şi au echipamente performante. Obiectele sunt scoase ilegal din ţară, după care ajung în colecţii străine sau se vând pe internet.

Fosilele sunt oase sau schelete de animale, cochilii de moluşte sau resturi de copaci care s-au pietrificat în decursul milioanelor de ani şi au ajuns până la noi în această formă. Ele ne spun cum au trăit animalele şi plantele respective, cum s-au adaptat la mediu, cum au evoluat şi de ce au dispărut.

În România, legea interzice vânzarea de fosile autohtone. Dar cu toate acestea, fosilele valoroase pleacă din ţară ilegal şi ajung în colecţii particulare. Sau se vând pe Ebay.

"Am avut de mai multe ori păreri diferite cu diverşi comercianţi. La nivel mondial este un comerţ infernal, o grămadă de obiecte fiind transformate pur şi simplu în bibelouri. Personal, detest comerţul cu fosile. Cele mai valoroase fosile şi flori de mină din România se găsesc la Viena, München sau Vancouver", este nemulţumit dr Iamandei Stănilă, expert în păduri fosilizate şi cercetător la Institutul Geologic al României.

Şi asta pentru că vânătorii de fosile ştiu deja de locaţiile unde acestea se află şi dispun de echipamente performante. Iar "tradiţionala" lipsă cronică de bani pentru aceste obiective face ca anual alte câteva milioane bune de euro să se scurgă din ţară prin trecerea ilegală peste graniţă.

PARCURI NAŢIONALE DIN PIX
"Legea sună aşa: mineralele, florile de mină, fosilele sunt obiecte de patrimoniu naţional", spune dr Dan Grigore, cercetător ştiinţific la Institutul Geologic al României, de care aparţine şi Muzeul de Geologie din Bucureşti. Dar în România "parcurile naţionale s-au făcut din pix. La Hăşmaş am avut surpriza că părţile geologice erau no name - adică nu erau contorizate ca obiective. O greşeală fatală, pentru că s-au distrus natural. Străinii ştiu deja de ele şi îi instruiesc şi pe unii de aici unde să caute. De unele situri au grijă consiliile locale şi muzeele...", completează cercetătorul.

"Rezervaţii ca cele de la Lăpugiu şi Coştei din Transilvania, unde existau fosile de moluşte foarte bine conservate, au fost distruse. În ultimii ani au plecat fosile la kilogram, cu lăzile şi s-a săpat cu excavatorul", spune şi dr Valentin Paraschiv, cercetător ştiinţific la acelaşi institut.

PLEACĂ VALORI, AJUNG ANONIME
"Acum e în curs de recuperare de Poliţia Deva un ou de dinozaur din Haţeg. Cu ceva ani în urmă primeam de la Vamă obiectele confiscate. De patru-cinci ani au venit foarte rar", deplânge situaţia dr Paraschiv. Ceea ce înseamnă că hoţii şi traficanţii de fosile devin din ce în ce mai buni, iar acţiunile lor au din ce în ce mai mare succes. Din păcate!...

Şi asta pentru că fosilele, dintre care unele unice în lume, părăsesc România ca valori, dar ajung anonime în colecţii. "Orice fosilă trebuie să aibă un certificat de provenienţă care să descrie locul unde a fost descoperită, perioada şi alţi parametri. Fără această autentificare,
valoarea sa e mai mică", adaugă dr Paraschiv. Iar cum fosilele părăsesc România ilegal, este clar că nu au acte. Fosilele au valoare doar în contextul lor şi nu se găsesc la nesfârşit. Iar jafurile operate sistematic blochează noile descoperiri, deoarece relicvele iau drumul exilului şi nu sunt cercetate îndeaproape.

 

Ce se caută în România
Subsolul României deţine o serie de fosile unice în lume, de la dinozaurii şi pterozaurii din Haţeg până la urşii de peşteră care sunt descoperiţi lângă Braşov. Schelete sau oase de mamuţi se găsesc şi ele foarte multe în zona de dealuri ale Munteniei, de lucrătorii la carierele de nisip. Dinozaurii de la Haţeg sunt ţinta preferată a jefuitorilor. Şi asta pentru că, acum 70 de milioane de ani, întreaga zonă era o insulă, ceea ce a permis evoluţia unor dinozauri specifici.

Se caută ouă de Telmatosaurus, schelete de Zamolxes - botezat după zeul suprem dac, dar şi de Hatzegopteryx. Acesta din urmă este un pterozaur sau o reptilă zburătoare şi este unul dintre cei mai mari existenţi în lume, cu anvergura aripilor de peste patru metri. Iureşul după aceste fosile este cu atât mai mare, cu cât anul trecut, prof. dr Vlad Codrea de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj a descoperit o reptilă zburătoare de dimensiuni şi mai apreciabile.

"Cu cât sunt mai mari fosilele, cu atât sunt mai valoroase", explică dr Valentin Paraschiv. În aceste zile, Poliţia din Deva urmează să recupereze un ou de dinozaur furat din Geoparcul de la Haţeg, mai spune cercetătorul. "Sunt nişte vânători profesionişti de fosile care se duc cu Gipanu' şi târnăcopu' şi «cercetează» înaintea cercetătorilor. Au instalaţii, lumini, echipamente de scufundare. Când ajung în peşteri rup şi alte formaţiuni, flori de mină, stalactite şi stalagmite pe care apoi le vând", continuă el.

La Haţeg nu există nici măcar o structură de pază a siturilor fosiliere, iar oamenii de ştiinţă se bazează pe oamenii locului pentru a arunca un ochi şi la fosile. La mare căutare este şi chihlimbarul, anumite bucăţi conţinând insecte sau alte organisme preistorice. Acesta este găsit îndeosebi în zona Buzău, o bucată fiind chiar mai scumpă decât un dinte de dinozaur.

 

La ofertă pe net

Fosilele din România sunt la mare căutare şi pe internet.
La doar un clic distanţă şi un cont gras în spate poate fi procurat un craniu de urs de peşteră, cuţite realizate din diverse oase ale aceleiaşi specii sau dinţi şi vertebre. Pe site-ul de tranzacţionări online Ebay.com, reporterii Jurnalului Naţional au descoperit în două săptămâni scoase la vânzare două cranii de urs de peşteră, unul pe care se cereau 16.500 de dolari, altul de 10.900 de dolari. Descrierea obiectelor arată şi locul de unde au provenit: Braşov. Totodată, mai erau la mezat trei maxilare pe care se cereau între 1.300 şi 1.600 de dolari şi circa 80 de dinţi şi vertebre pe care se doreau între 100 şi 300 de dolari.

Dr Valentin Paraschiv, cercetător la Institutul Geologic al României, vorbeşte despre câteva cazuri în care s-au descoperit schelete de urşi de peşteră, care după aceea s-au evaporat. "De 20 de ani se face trafic intens cu rămăşiţele acestor animale", completează el.