Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Propunerea legislativă a PSD pentru plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze pentru consumatorii casnici și stabilirea măsurilor de sprijin al întreprinderilor mici și mijlocii, a căror activitate este afectată de creșterile de prețuri și tarife la energie, gaze și combustibil a intrat ieri în dezbaterea comisiilor de specialitate din Senat. În esență, proiectul stabilește că preţurile la energie electrică şi la gaze naturale se plafonează la nivelul mediu al perioadei martie-septembrie 2021, pentru o perioadă de şase luni, pentru consumatorii casnici. ANRE va emite un Ordin în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, iar Ministerul Energiei constituie şi gestionează Fondul naţional pentru compensarea pierderilor înregistrate de furnizori şi pentru compensarea cu până la 50% a diferenţei de preţ înregistrate în ultimele 6 luni la consumatorii casnici. Finanţarea Fondului se va asigura prin taxarea cu 50% a profitului înregistrat de producătorii de energie electrică şi gaze naturale precum şi prin bugetul de stat. Pe fondul creșterii prețurilor la energie și gaze, majoritatea statelor UE au adoptat deja o serie de măsuri pentru protejarea consumatorilor, dar plafonarea prețurilor nu se regăsește în niciun stat. De altfel, aceasta nu este agreată nici de Comisia Europeană, care ieri a publicat un set de măsuri pe care îl recomandă statelor din blocul comunitar.
Deși, în esență, o astfel de măsură se poate adopta, ea trebuie foarte bine gândită, pentru că altfel poate declanșa o serie de reacții adverse, iar una dintre ele poate fi refuzul furnizorilor de a mai încheia noi contracte etc. O astfel de măsură se discută deja în spatele ușilor închise de către furnizori, au declarat pentru Jurnalul surse din piața energiei, mai ales că o astfel de măsură a fost deja luată în Germania. Astfel, în această țară, E.ON Germania a anunțat ieri că a decis să înghețe încheierea unor noi contracte de furnizare cu consumatorii, din cauza prețurilor care sunt în creștere.
Proiectul de lege al PSD, analizat de AEI
O analiză publicată ieri de Asociația Energia Inteligentă (AEI) insista asupra faptului că plafonarea prețurilor este o acțiune care se poate aplica în anumite condiții, dar ea ar trebui să fie ultima soluție dintr-un șir lung de măsuri care trebuie aplicate pentru a diminua impactul facturilor asupra consumatorilor. Prima observație a analizei este că proiectul de lege vorbește de plafonarea prețului fără a se preciza clar la care din prețurile pieței se referă, la producători sau la consumatori. Tocmai de aceea, analiza AEI trece în revistă efectele plafonării prețurilor în ambele variante.
Citește pe Antena3.ro
-
Plafonarea prețului la producători ar determina o creștere a exporturilor având în vedere „foamea” de energie și gaze din Europa și prețurile ridicate care există pe piețele din centrul și estul Europei. Acest fapt ar duce la adâncirea și mai mult a lipsei cantităților de energie din România, cu consecințe în asigurarea cu gaze și energie a consumatorilor și o creștere a prețurilor în România din cauza importurilor (exportăm ieftin – importăm scump). Trebuie să avem în vedere că o mare parte din gaze și energie electrică a fost vândută, astfel o eventuală plafonare la producător se poate aplica doar pentru cantitățile nevândute. Plafonarea la producători pe lângă faptul că poate lăsa fără gaze și energie electrică consumatorii, nu garantează că prețul urmează să scadă la consumatorul final, atât timp cât furnizorii pot să achiziționeze energie la un preț plafonat și au libertatea să-l vândă la orice preț.
-
Plafonarea prețului la consumatorul final, în condițiile în care prețul energiei pe care o achiziționează furnizorul este mai mare decât cel din plafon, furnizorii pot să fie în imposibilitatea de a achiziționa și a asigura cu gaze și energie electrică consumatorii, respectiv riscăm să fie sincope în alimentarea consumatorilor în iarnă. Există posibilitatea ca furnizorii să primească de la stat diferența între prețul cu care achiziționează energia și prețul cu care se vinde plafonat energia. Dar această situație va determina creșterea și mai mult a prețului pe piața angro, furnizorii neavând niciun interes să mai negocieze prețuri scăzute de achiziției a energiei marfă, iar producătorii/importatorii au tot interesul să majoreze cât mai mult prețul energiei, atât timp cât oricum statul va plăti diferența între prețul plafonat la vânzare și prețul de achiziție. Un element important este faptul că vine iarna, când România este dependentă de importurile de gaze și energie electrică, iar aceste importuri vor veni cu prețuri mari în iarna 2021/2022, riscând lipsa resurselor necesare furnizorilor pentru a acoperiri aceste importuri. Plafonarea prețurilor la consumatorul final face să nu mai existe o responsabilitate a furnizorului în asigurarea cu gaze și energie a consumatorului final, aceasta urmând a fi preluată de către stat. Această deresponsabilizare a furnizorilor de energie și gaze este tot ceea ce își doresc furnizorii pentru iarna grea care se apropie.
Autoritățile au tratat cu indiferență problema scumpirilor
Creșterea prețurilor pe piețele angro a început în noiembrie 2020 la gaze și în ianuarie 2021 la energie electrică, din cauza unor situații exclusiv interne (Gas Release Program pentru gaze, care a favorizat exporturi ieftine și importuri scumpe și din cauza diferenței între cererea și oferta pe piața de energie electrică).
Chiar dacă prognozele arătau încă de la începutul acestui an prețuri mari pentru toamna anului 2021, chiar dacă au existat abuzuri și speculații în piață, chiar dacă în ultimele 3 luni prețurile au explodat, în principal, tot din cauze interne, în România nu s-au luat măsuri de preîntâmpinare a creșterilor de preț sau de diminuare a prețurilor crescute la energie în ultimele 11 luni. Deși Asociația Energia Inteligentă a propus autorităților în urmă cu 3 luni un Plan de Măsuri de Urgență Energetică ce se puteau aplica treptat și progresiv și care ar fi determinat reducerea impactului creșterii de preț asupra consumatorilor, s-a preferat să nu se întreprindă nimic de către autorități (statul fiind principalul beneficiar de creștere a prețurilor) și se discută acum în spațiul public, superficial, de plafonarea prețurilor la energie.
Blocăm prețul, dar care preț?
Pe de altă parte, proiectul de lege vorbește de plafonarea prețurilor la nivelul mediu al perioadei martie-septembrie 2021, dar nu se precizează la care tip de preț se face referire: prețul mediu de pe Bursa de Mărfuri, la prețul mediu final ponderat total din România, la prețul de la consumatorul final etc. Analiza AEI arată că trebuie avut în vedere că există o diferență între diversele prețuri cu care au vândut energia diverși furnizori, iar unii dintre furnizori au energie și gaze achiziționate la prețuri coborâte din primăvara anului 2021, iar stabilirea unui nivel de preț mediu pe piață le va aduce profituri importante. Alții furnizori (în general micii furnizori) se găsesc în situația în care nu au achiziționat energie și gaze ieftine și, astfel, vor fi dependenți încă din luna noiembrie 2021 de banii Guvernului prevăzuți în această lege. Ei vor prezenta un risc ridicat de a intra în insolvență și a lăsa consumatorii fără gaze și energie, respectiv va determina trecerea acestora la Furnizorii de Ultimă Instanță (FUI), adică va pune o presiune enormă pe aceștia (dacă și prețul de FUI se va plafona, alt element neclar din proiectul de lege). Ei se vor vedea nevoiți să achiziționeze gaze/energie electrică suplimentară pentru noi consumatori din FUI, energie care va fi la prețuri mult mai mari, aspect care poate duce chiar la renunțarea furnizorilor la calitatea de FUI.
Gazprom a majorat prețul orientativ pentru acest an al exporturilor sale de gaze naturale către Europa și Turcia la un interval de 295 - 330 de dolari per 1.000 de metri cubi. Prețurile europene de referință la gaze naturale au urcat cu peste 300% începând cu luna ianuarie.
Prețul mediu zilnic al energiei tranzacționate pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) cu livrare joi, pe care este comercializată circa 50% din energia consumată în România, este de 216,15 euro/MWh, cel mai mare din Europa, după ce luni prețul energiei cu livrare marți a atins un nou record istoric, de 233,6 euro/MWh. Acesta a fost, de asemenea, cel cel mai ridicat preț spot înregistrat în Europa.
Furnizorii, puși să acopere 50% din creșterile de preț
Proiectul de lege stabilește și constituirea Fondului naţional pentru compensarea pierderilor înregistrate de furnizori. Acest fond prevede compensarea a maximum 50% din diferenţa de preţ înregistrată în ultimele șase luni la consumatori. Această construcție practic falimentează toți furnizorii mici, care nu au cum să susțină timp de 6 luni achiziționarea cantităților de energie destinate portofoliului lor de clienți, la prețuri care pot să ajungă și duble față de prețul de vânzare. În același timp, limitarea la recuperare a doar 50% din diferențele de preț va determina ca furnizorii să-și limiteze cheltuielile și să nu achiziționeze suficiente resurse, adâncind criza diferenței între cerere și ofertă, sau chiar posibilitatea ca unii dintre furnizori, să-și declare insolvența, punându-se sub protecția legii și riscând ca un număr mare de consumatori să fie transferați în FUI cu o presiune suplimentară și cu consecințe imprevizibile pentru furnizorii FUI, mai arată analiza realizată de AEI.
Facturile se plătesc lunar, subvențiile vin mult mai târziu
Pe de altă parte, finanţarea Fondului național pentru compensarea pierderilor înregistrate de furnizori ar urma să se realizeze, în principal, prin taxarea cu 50% a profitului înregistrat de producătorii de energie electrică și gaze naturale. În legătură cu această prevedere analiza AEI atrage atenția că profitul anual al unităților din energie se va cunoaște doar în primăvara anului 2022 și doar la acel moment se poate cunoaște valoarea acestui fond, putându-se acorda subvenții furnizorilor, spre deosebire de faptul că facturile furnizorilor către producători trebuie plătite lunar, de multe ori chiar în avans.
Reducerea sau anularea accizei și a TVA, propunerea furnizorilor
Plafonarea preţului la energie nu face decât să mute problema dintr-un loc în altul, iar soluţia propusă de furnizori pentru compensarea creșterii prețurilor se referă la reducerea sau anularea accizei şi a taxei pe valoarea adăugată (TVA), spun reprezentanții Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER). Astfel s-ar fi făcut simplu şi rapid o compensare directă fără a complica schema de decontare și, în plus, modificarea taxării la toţi consumatorii ar fi evitat efectul indirect asupra coşului de consum, susține președintele AFEER, Laurenţiu Urluescu.
Soluțiile CE pentru contracararea creşterii preţurilor la energie
Comisia Europeană a prezentat ieri mai multe măsuri pe care le recomandă statelor membre să le ia pentru a tempera impactul creşterii preţurilor la energia electrică. Potrivit unui comunicat al forului comunitar, impactul creşterii excepţionale a preţurilor la energie se estimează că se va întinde pe tot parcursul iernii. Printre măsurile imediate de protecţie a consumatorilor şi a întreprinderilor prezentate de Executivul comunitar se numără: acordarea de sprijin de urgenţă pentru venit consumatorilor afectaţi de sărăcia energetică, de exemplu prin bonuri valorice sau plata parţială a facturilor, care pot fi acoperite din veniturile EU ETS; autorizarea reportării temporare a scadenţei facturilor; luarea unor măsuri de protecţie pentru evitarea deconectării de la reţea; reduceri temporare şi specifice ale nivelurilor taxelor şi impozitelor pentru gospodăriile vulnerabile; acordarea de ajutoare întreprinderilor sau industriilor, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat etc. În ceea ce priveşte măsurile pe termen mediu, Comisia Europeană propune: intensificarea investiţiilor în energia din surse regenerabile, în renovări şi în eficienţa energetică şi eficientizarea licitaţiilor pentru sursele regenerabile de energie şi a procedurilor de acordare de licenţe şi autorizaţii; dezvoltarea capacităţii de stocare a energiei pentru a sprijini creşterea ponderii surselor regenerabile de energie, care este tot mai mare, inclusiv a bateriilor şi a hidrogenului etc.
