Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Austria și Țările de Jos sunt vizate în mod expres în expunerea de motive care stă la baza acestui proiect de lege. Inițiativa, semnată de doi parlamentari neafiliați, mai vizează și obligarea Ministerului Afacerilor Externe de a deschide o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul în care Consiliul JAI, din cauza votului de veto exprimat de aceste state, adoptă sau nu adoptă decizii care vizează aplicarea integrală a acquis-ului Uniunii Europene în România.
Inedita inițiativă legislativă are numărul PLX 474/2023 și se numește „propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 373/2013, privind colaborarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor externe”. Proiectul are doi inițiatori, respectiv deputații neafiliați Bogdan Alexandru Bola și Alexandru Kocsis Cristea, și a fost înaintat Parlamentului României la data de 24 august 2023, aflându-se în consultare publică până la data de 5 octombrie 2023. Camera decizională este Senatul.
Cei doi deputați arată, în cuprinsul expunerii de motive, că, la data de 8 decembrie 2022, a avut loc o ședință a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), în cadrul căreia s-a aprobat aderarea Croației la Spațiul Schengen, „în timp ce decizia pentru România și Bulgaria nu a fost aprobată”. „Decizia pentru România și Bulgaria nu a fost aprobată, din cauza veto-ului exprimat de Austria și Țările de Jos. Pretextul Austriei a fost acela că Spațiul Schengen este nefuncțional, de aceea nu se impune extinderea lui. Dar nu s-a opus aderării Croației! În timp ce pretextul Țărilor de Jos a fost acela al existenței corupției și criminalității organizate în Bulgaria”, scriu cei doi deputați.
Potrivit documentului citat, „în ceea ce privește corupția din Țările de Jos, GRECO, organ al Consiliului Europei, a formulat o serie de recomandări (16 la număr – n.red.). În urma monitorizării implementării acestora, GRECO a considerat că Țările de Jos nu au implementat complet niciuna dintre cele 16 recomandări, 8 fiind implementate parțial, iar 8 nefiind deloc implementate”.
Mandat obligatoriu cu care se merge la Consiliul JAI
În acest context, arată inițiatorii propunerii legislative în discuție, „trebuie definite statele obstrucționiste la adresa României, respectiv acele state europene care, în mod repetat și abuziv, întreprind acțiuni sau votează astfel încât să nu se realizeze aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Uniunii Europene în România”.
În acest sens, cei doi deputați doresc ca fiecare mandat sau mandatul general al reprezentantului Guvernului în Consiliul JAI să includă, obligatoriu, „un vot contrar statelor obstrucționiste cu România, atunci când votul României este esențial”. „Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Interne, la fiecare întrunire a Consiliului JAI, va solicita introducerea pe ordinea de zi a unei decizii a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România”, se mai arată în documentul citat.
Mai mult, se precizează faptul că Consiliul trebuie să voteze în unanimitate o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile, cum ar fi politica externă și de securitate comună (cu excepția anumitor cazuri clar definite, care necesită majoritate calificată - de exemplu, numirea unui reprezentant special); cetățenia (acordarea unor drepturi noi cetățenilor UE); aderarea la Uniunea Europeană; armonizarea legislației naționale privind impozitarea directă; finanțele UE (resursele proprii, cadrul financiar multianual); anumite dispoziții din domeniul justiției și afacerilor interne (procurorul european, dreptul familiei, cooperarea polițienească operațională) sau armonizarea legislației naționale din domeniul securității sociale și protecției sociale.
Acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
În plus, votul în unanimitate este necesar pentru a permite Consiliului „să se îndepărteze de la propunerea Comisiei, atunci când Comisia nu poate fi de acord cu modificările aduse la propunerea sa. Această regulă nu se aplică actelor care trebuie să fie adoptate de Consiliul la recomandarea Comisiei, cum sunt actele din domeniul coordonării economice”.
Inițiatorii mai propun ca Ministerul Afacerilor Externe (MAE), după consultarea comisiilor pentru afaceri europene ale Parlamentului, să introducă o acțiune în anulare sau în constatarea abținerii de a acționa la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), atunci când sunt adoptate sau nu sunt adoptate decizii care vizează aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Uniunii Europene în România”.
„Modificarea legii privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene are implicații socio-economice, întrucât, prin dinamica colaborării celor două organe, respectiv cel legislativ și cel executiv, poate fi influențată dezvoltarea statului român din perspectivă socio-economică. Un cadru de elaborare mai bine definit poate stimula un mediu de stabilitate și de încredere, creând garanții solide pentru investitorii și companiile care doresc să-și desfășoare activitatea în România. Actuala situație este mai degrabă aptă să producă incertitudine, iar asta a descurajat, ani la rând, investițiile străine, a afectat fluxurile comerciale, fiind afectată, indirect, și alinierea la acquis-ul european”, se mai arată în expunerea de motive.
România a îndeplinit criteriile de aderare încă din 9 iunie 2011
Potrivit textului de act normativ aflat în dezbatere, la articolul al doilea al legii 373/2013 se propune introducerea unei noi litere, „j”, care definește noțiunea de „stat obstrucționist”, ca fiind „statul membru al Uniunii Europene care, în mod repetat și abuziv, întreprinde acțiuni sau votează astfel încât să nu se realizeze aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Uniunii Europene în România”.
De asemenea, inițiatorii doresc completarea articolului 7 din aceeași lege, cu adăugarea unor paragrafe noi, respectiv 3 și 4, potrivit cărora, pe de o parte, „fiecare mandat sau mandatul general va include, în mod obligatoriu, un vot contrar statelor obstrucționiste cu România, atunci când votul României este esențial” și, pe de altă parte, „Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Interne, la fiecare întrunire a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, va solicita introducerea pe ordinea de zi a unei decizii a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România”.
În continuare, proiectul dorește introducerea unei litere „d indice 1” în cuprinsul articolului 8, care să includă și depunerea unor rapoarte semestriale privind modul de aducere la îndeplinire a acestor dispoziții. Nu în ultimul rând, proiectul vrea introducerea unui articol nou, 17 indice 1, potrivit căruia „Ministerul Afacerilor Externe, după consultarea comisiilor pentru afaceri europene, va introduce o acțiune în anulare sau în constatarea abținerii de a acționa, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, atunci când sunt adoptate sau nu sunt adoptate decizii care vizează aplicarea integrală a acquis-ului Uniunii Europene în România”.
Diferența dintre actuala lege și propunerile formulate
Legislația actuală definește, în cuprinsul articolului 1, avizul motivat, analiza proiectelor de acte fără caracter legislativ ale UE, controlul de subsidiaritate și proporționalitate, examinarea parlamentară, mandatul, mandatul general, proiectele de acte legislative ale UE, rezerva de examinare parlamentară și proiectele de acte fără caracter legislativ. Proiectul de lege propus introduce, în premieră, noțiunea de stat obstrucționist, așa cum am arătat mai sus.
Prin „mandat”, se înțelege poziția de negociere a României pentru temele aflate pe agenda Consiliului JAI, iar prin „mandat general”, se înțelege poziția de negociere a României, în cazul în care implicațiile economice, sociale sau de mediu ale proiectelor de acte legislative ale UE au o importanță majoră sau privesc mai multe domenii sectoriale.
Legea, în forma aflată în vigoare, prevede că Guvernul, prin MAE sau prin ministerele de resort, pentru domeniile aflate în competența lor, potrivit legii, informează periodic cele două Camere ale Parlamentului asupra problemelor esențiale pentru România și pentru UE, aflate pe agenda europeană. Dacă legea va fi modificată, fiecare mandat sau mandat general va include, în mod obligatoriu, un vot din partea României contrar intereselor statului sau statelor UE considerate obstrucționiste.
Toate etapele procesului de aderare au fost parcurse cu succes
Potrivit MAE, dispozițiile acquis-ului Schengen, necesare aderării la Spațiul Schengen, presupun parcurgerea mai multor etape. Prima este transmiterea declarației de pregătire privind aderarea la Spațiul Schengen. A doua este completarea și transmiterea formularului Schengen. A treia se referă la vizitele de evaluare Schengen, în cadrul cărora UE evaluează stadiul implementării acquis-ului Schengen pe cele cinci domenii: cooperarea polițienească, protecția datelor personale, vizele, frontierele maritime, aeriene și terestre și SIS/SIRENE. A patra se referă la redactarea rapoartelor privind rezultatele vizitelor de evaluare. Fiecare raport include și recomandări pentru remedierea eventualelor aspecte mai puțin satisfăcătoare. Apoi, se aprobă rapoartele, în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles. A cincea și ultima etapă constă în adoptarea de către Consiliul UE a deciziei privind eliminarea controalelor la frontierele interne.
Ei bine, îndeplinirea de către România a acestor criterii a fost recunoscută, la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului JAI. Anterior, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, iar finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen a fost confirmată și de Consiliul Uniunii Europene, în 13 și 14 decembrie 2012.
Acquis-ul Schengen reprezintă ansamblul de drepturi și de obligații comune care se aplică tuturor statelor membre și care reglementează zona definită drept „Spațiul de libertate, securitate și justiție” și relațiile dintre statele care au semnat Convenția Schengen.
Prima acțiune concretă, după implementarea politicii „non-combat”, decretată de la vârful statului
Inițiativa legislativă depusă la Parlament de către deputații Bogdan Alexandru Bola și Alexandru Kocsis Cristea pare a avea temei, mai ales având în vedere atitudinea Austriei față de România pe tema Schengen. La data de 23 august 2023, ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit, la Viena, cu omologul său austriac, Gerhard Karner. Acesta din urmă a declarat, după întâlnirea cu Predoiu, că „extinderea Schengen nu este oportună”.
Cu alte cuvinte, Austria se opune în continuare, fără motiv întemeiat, aderării României la Spațiul Schengen. Președintele PMP, eurodeputatul Eugen Tomac, care a acționat în judecată Austria la CJUE pe această temă, a precizat că, după acest nou refuz al Austriei, „refuz repetat și obsesiv, în jurul unui argument fals, se impune ca România să-și schimbe radical abordarea în chestiunea Schengen”. Eugen Tomac a cerut Guvernului de la București să se alăture procesului deschis la CJUE.
În afara acestor acțiuni - procesul de la CJUE și proiectul de lege aflat în discuție, din decembrie 2022, România nu a făcut nimic concret pentru a contracara atitudinea ostilă a Austriei. Politica „non-combat” a fost decretată chiar de la cel mai înalt nivel, când președintele României, Klaus Iohannis, a precizat, încă de la sfârșitul anului trecut, că „nu va exista niciun boicot la adresa Austriei din partea statului sau a autorităților publice. Nu așa se rezolvă astfel de probleme”.
Iohannis a promis că se va implica activ în chestiunea Schengen, la noile consilii ale JAI. Un astfel de Consiliu s-a întrunit în 8 iunie 2023, când aderarea României la Spațiul Schengen nu a fost luată în discuție. Consiliul JAI se va mai întruni, anul acesta, pe 29 septembrie, 19 și 20 octombrie și 4 decembrie.
