Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentarii fesenişti cereau o comisie parlamentară de anchetă care să investigheze cauzele "rebeliunii de tip legionar". Dis-de-dimineaţă, prim-ministrul Petre Roman a trecut în revistă distrugerile de la Universitate. În presa oficială, studenţi şi veterani "îşi manifestau indignarea" faţă de evenimentele ce abia se încheiaseră. Mâna lungă a răzbunării cu bâte şi lămpaşe promitea să ajungă până în redacţia ziarului "România Liberă".
GUVERNUL SE PREGĂTEA DE CONFRUNTAREA CU OPINIA PUBLICĂ
Aşa cum v-am informat, guvernul României a examinat şi a evaluat din nou, astăzi după-amiază, derularea evenimentelor din zilele de 13-14 iunie 1990 din Bucureşti.
Primul ministru a precizat încă de la început că declaraţia pe care urmează s-o adopte guvernul trebuie să constituie un act de responsabilitate a guvernului, o expresie a spiritului democratic în care trebuie acţionat, o garanţie că la cârma ţării se află oameni responsabili.
În cadrul discuţiilor din şedinţa guvernului s-au desprins câteva idei: necesitatea lămuririi depline şi nedeformate a evenimentelor din ultimele zile din capitală; condamnarea violenţelor de orice fel; asigurarea libertăţii de expresie şi, din acest punct de vedere, s-a subliniat că este necesară adoptarea unei legi a presei şi audiovizualului; necesitatea întăririi forţelor de poliţie, trupele de ordine şi pază devenind trupe de jandarmerie şi organizarea unor unităţi de intervenţie poliţienească dotate cu mijloace moderne; acţiuni necesare pentru apărarea libertăţilor democratice, a ordinii şi liniştii publice.
În continuare, prim-ministrul a subliniat că evenimentele care au fost examinate şi evaluate în cadrul şedinţei de astăzi nu schimbă opţiunea democratică a guvernului, a întregii ţări.
Iată de ce, a subliniat domnia sa, în perioada următoare este necesară o reorganizare a aparatului birocratic de stat pentru introducerea economiei de piaţă, a unei economii de stat pentru introducerea economiei de piaţă, a unei economii sănătoase şi eficiente.
EXPERTIZA GUVERNULUI
În după-amiaza zilei de 16 iunie 1990, Guvernul a examniat şi evaluat derularea evenimentelor din ultima săptămână din Bucureşti.
După cum s-a putut lua la cunoştinţă prin intermediul televiziunii, radioului şi presei scrise, luni 11 iunie, la sediul Guvernului s-a desfăşurat o întâlnire cu reprezentanţi ai greviştilor foamei din Piaţa Universităţii, întâlnire cu ocazia căreia s-a semnat un protocol de încetare a grevei foamei. Prezenţi la discuţii, lideri ai manifestaţiei politice din piaţă s-au declarat nemulţumiţi de refuzul Guvernului de a discuta pe teme ce privesc competenţele Parlamentului şi de conţinutul protocolului care punea capăt prin bună înţelegere ocupării pieţei.
Ei au ameninţat cu represalii şi au obligat în orele următoare pe semnatarii protocolului să-şi retracteze poziţia declanşând în aceeaşi seară suita unor presiuni asupra clădirii din Piaţa Victoriei şi celei a televiziunii. Aceste acţiuni au accentuat starea de iritare a populaţiei faţă de respectivele grupuri, cu atât mai mult cu cât în ziua de 12 iunie manifestanţi conduşi de aceiaşi lideri au pătruns în sediul televiziunii, agresându-l verbal pe preşedintele acesteia şi adresând un ultimatim Guvernului să demisioneze.
Luând act de această situaţie, Procuratura Generală a cerut Ministerului de Interne să ia măsuri corespunzătoare împotriva încălcării legalităţii comise de aceste grupuri.
În ziua de 13 iunie, după acţiunea legală a poliţiei de restabilire a ordinii publice şi legalităţii în zona Pieţei Universităţii, s-au produs acte de violenţă şi barbarie asupra persoanelor, mijloacelor şi instituţiilor guvernamentale. Acestea au culminat după toate regulile unei acţiuni anti-statale de tip neofascist cu atacarea televiziunii şi devastarea sediului acesteia, cu ocuparea, jefuirea şi incendierea clădirilor inspectoratului Poliţiei Capitalei, Serviciului Român de Informaţii, Ministerului de Interne, a unor magazine.
Citește pe Antena3.ro
Poliţia, care în dimineaţa aceleiaşi zile a intervenit în limitele normelor statului de drept asupra celor ce ocupau în mod abuziv Piaţa Universităţii, intervenţie fără incidente deosebite, a dovedit în cursul după-amiezii fragilitate decizională şi lipsă de fermitate în acţiunea de stopare şi anihilare a grupurilor de agresori deosebit de violenţi. A existat, de asemenea, o insuficientă coordonare la nivel informativ între unităţile poliţiei şi cele militare chemate în sprijin, necorelări care au determinat panică şi derută în rândul forţelor de ordine. În această situaţie, grupurile agresoare au atacat cu o violenţă extremă şi imprevizibilă amintitele obiective de stat, aşa cum s-a putut vedea şi din imaginile transmise la televiziune.
Examinarea atentă a desfăşurării evenimentelor la acele ore conduce la concluzia că atacurile teroriste s-au desfăşurat conform unui scenariu al destabilizării în vederea unei lovituri de stat, scenariu dinainte elaborat şi care a aşteptat un prilej pentru a fi pus în aplicare. În organizarea acţiunilor extremiste s-a constatat drept obiectiv prioritar anihilarea forţelor de ordine şi a capacităţii lor de informare şi decizie pentru a se putea materializa tentativa de lovitură de forţă asupra instituţiilor democratice legitimizate la alegerile de la 20 mai.
În acest caz limită, preşedintele ales şi Guvernul au cerut intervenţia hotărâtă a armatei şi sprijinul larg al populaţiei pentru blocarea escaladării extrem de periculoase a evenimentelor. S-au înregistrat totuşi unele ezitări la intrarea în acţiune cu rapiditate a unor unităţi armate care au evidenţiat carenţe în exercitarea comenzii militare. Reacţia populară de sprijin a instituţiilor alese prin vot, se arată în comunicatul rostit în şedinţa de astăzi a Guvernului, a fost promptă şi binevenită, contribuind la limitarea proporţiilor distrugerilor. Totuşi, pagubele materiale şi umane sunt considerabile. În ziua de 14 iunie, unităţile sanitare înregistraseră peste 100 de cazuri de răniţi, 60 de internări şi 5 decese, dintre care 3 morţi prin împuşcare.
Moartea lor nu poate fi pusă în seama forţelor de ordine, întrucât acestea au acţionat cu muniţie de manevră. La televiziune, unul din muncitorii sosiţi cu grupurile de sprijin din judeţul Prahova a fost înjunghiat în noaptea de 13 spre 14 iunie. Al cincilea deces s-a datorat unui infarct miocardic petrecut la orele prânzului în Piaţa Universităţii.
Poliţia şi armata, sprijinite de populaţie, au operat numeroase reţineri ale suspecţilor. Numărul lor se ridică la această oră la 1.021 (915 bărbaţi şi 106 femei). Dintre aceştia, 34 sunt cercetaţi în stare de arest. Altor 83 de persoane li s-au întocmit dosare penale în vederea trimiretii în judecată. Faţă de 155 de persoane au fost aplicate sancţiuni contravenţionale constând în amenzi şi închisoare. Un număr de 51 de minori au fost de asemeni cercetaţi, 18 fiind internaţi în şcoli speciale, iar 33 fiind încredinţaţi familiilor.
FSN, PE URMELE "REBELIUNII"
Grupul parlamental al Frontului Salvării Naţionale consideră necesară întrunirea unei comisii parlamentare de anchetă care să investigheze evenimentele violente ce au avut loc în zilele de 13 şi 14 iunie, cauzele şi responsabilităţile legate de rebeliunea de tip legionar ce a avut drept scop destabilizarea ţării şi oprirea cursului democratioc al procesului politic din România.
Reamintim ascultătorilor că în conformitate cu un comunicat pe care l-am difuzat în urmă cu două zile, adunarea deputaţilor şi senatul îşi vor relua lucrările luni, 18 iunie, ora 10:00, la sediul Parlamentului şi respectiv sala Omnia.
ROMAN A EVALUAT DEZASTRUL
Astăzi dimineaţă prim-ministrul Petre Roman s-a deplasat la Universitatea Bucureşti, unde a luat act de pagubele materiale produse în ultimele zile în laboratoare, biblioteci, în unele spaţii de la subsolul clădirii.
În holul Universităţii s-a purtat un dialog cu studenţii care au prezentat o serie de plângeri. Domnul Petre Roman a cerut să fie numiţi reprezentanţi din rândul studenţilor şi al cadrelor didactice pentru a prezenta procuraturii aceste plângeri în vederea cercetării de către organele competente. Prim- ministrul a afirmat că Guvernul este deschis dialogului cu reprezentanţii studenţilor pentru elucidarea cauzelor evenimentelor din 13-14 iunie.
EXCES DE ZEL
Din păcate, în zilele de 14 şi 15 iunie, în procesul de restabilire a ordinii publice au apărut unele excese şi molestări ale unor cetăţeni fără legătură directă cu evenimentele din zilele trecute.
Guvernul se delimitează net şi fără echivoc de orice acşiuni care au ieşit din cadrul legal, consecvent principiilor de drept şi instituţiilor democratice. În acest sens, Guvernul consideră ca inadmisibile devastările unor sedii politice sau ameninţarea cu represalii fizice adresate unor personalităţi.
În comunicat se precizează de asemenea că Guvernul este hotărât să asigure prin toate măsurile adecvate libertatea exprimării politice, excepţie făcând acţiunile instigatoare şi propaganda extremistă de tip neofascist care este interzisă prin lege. El cere totodată factorilor de răspundere să asigure libertatea neîngrădită a funcţionării instituţiilor democratice ale presei, radioului şi televiziunii şi-şi propune drept priorităţi promovarea către Parlament a legilor presei şi audiovizualului, legi care trebuie să reflecte aşezarea fermă a instituţiilor democratice în ţara noastră.
În legătură cu actele de barbarie din 13 şi 13 spre 14 iunie, Guvernul a dispus luarea unor măsuri concrete şi hotărâte pentru anchetarea şi tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi. De asemenea, a dispus cercetarea actelor de molestare reclamate în zilele următoare. În cel mai scurt timp, Guvernul va lua măsuri pentru întărirea şi modernizarea forţelor de ordine publică care nu vor mai permite nici un fel de acţiuni şi manifestări în afara cadrului legal.
În acest sens, un sprijin important, substanţial, este necesar şi aşteptat din partea intelectualităţii, a studenţimii în vederea delimitării cadrului confruntărilor de idei de cel al manifestărilor de stradă, violente, pentru evitarea tuturor actelor regretabile de felul celor petrecute în ultima săptămână.
Guvernul consideră de datoria sa să sublinieze caracterul ireversibil al întregii acţiuni pe care o întreprinde în favoarea instituirii procesului democratic în România, se spune în încheierea Comuniatului adoptat în şedinţa de astăzi a Guvernului.
MINISETRUL ÎNVĂŢĂMÂNTUL CONDAMNĂ VIOLENŢELE
Agenţia de presă Rompres a primit spre publicare, din partea Ministerului Învăţământului, următorul comunicat:
Ministerul Învăţământului a luat act cu cea mai mare îngrijorare şi mâhnire de evenimentele grave produse în ultimul timp în Capitală şi care, între altele, au afectat profund două dintre cele mai însemnate instituţii de învăţământ ale ţării: Universitatea din Bucureşti şi Institutul de Arhitectură, laboratoare, colecţii de valoare unică în ţară, aparataj obţinut cu greu din import, cărţi şi material didactic au fost distruse în mod sălbatic. Studenţi şi cadre didactice au fost molestaţi.
Evenimente de o asemenea gravitate s-au petrecut în plină sesiune de examene, când în viaţa universitară ne aflăm în preajma unor momente importante, precum încheierea cursurilor, examenele de licenţă, repartizarea în producţie a absolvenţilor şi concursul de admitere.
Conducerea Ministerului Învăţământului condamnă violenţa contra instituţiilor de stat şi a Televiziunii, comisă la numai câteva săptămâni de la alegerile generale, violenţa ce pune într-o postură nefavorabilă democraţia pe cale de a fi constituită la noi. Dar răspunsul la violenţă prin violenţă indiscriminată nu reprezintă o soluţie şi nu poate contribui în nici un caz la scoaterea ţării din criza în care se află.
În acest sens, ţinem să subliniem că nici corpul didactic, nici studenţimea din Universitate şi din Institutul de Arhitectură nu au fost implicate în evenimentele reprobabile peetrecute în ziua de 13 iunie la Televiuziune şi în alte instituţii guvernamentale.
Ministerul Învăţământului se asociază apelului adresat de Ministerul Culturii, Guvenului şi noului parlament de a asigura ordinea publică numai cu ajutorul organelor care au atribuţii precise în acest scop.
Cerem Procuraturii să întreprinde acţiuni prompte şi energice pentru identificarea celor care au produs distrugerile de la Universitatea din Bucureşti şi Institutul de Arhitectură şi pentru traducerea lor în justiţie.
În scopul evaluării pagubelor, se vor constitui comisii de către instituţiile afectate. Ţinem să informăm opinia publică despre faptul că am primit asigurări din partea Guvernului că acesta va sprijini prin credite recuperarea rapidă a întregului patrimoniu pierdut.
Continuăm să sperăm că actualele greutăţi vor fi eliminate, iar raţiunea şi echilibrul se vor instaura definitiv în societatea noastră.
MINERII AMENINŢAU ZIARUL "ROMÂNIA LIBERĂ"
Tot din partea Rompres am reţinut şi o comunicare a "România Liberă":
În ziua de 14 iunie 1990, la Combinatul Poligrafic Presa Liberă a avut loc o şedinţă convocată de reprezentanţi ai minerilor cu delegaţi ai Sindicatului tipografilor, ai Sindicatului ziariştilor şi un reprezentant al "României libere". În cadrul şedinţei, dl ing. Cămărăşan, şeful delegaţiei de mineri, a declarat că, dacă "România liberă" continuă să apară, minerii vor veni şi vor devasta. La întrebarea reprezentatului nostru "Chiar dacă Guvernul va hotărî ca ziarul să apară?" domnul inginer a răspuns "Chiar şi atunci".
VETERANII INDIGNAŢI
Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război a transmis postului de radio Bucureşti un anunţ, în care se spune, cităm: "Veteranii din primul şi din cel de-al doilea război mondial întocmai cum au fost uniţi în cuget şi simţiri pe câmpurile de luptă neprecupeţindu-şi viaţa pentru apărarea integrităţii, suveranităţii şi independenţei Patriei, sunt acum total indignaţi şi înfierează acţiunile violente ale elementelor extremiste de tip legionar, pregătite şi instruite din timp pentru a răsturna conducerea aleasă în mod liber şi democratic a ţării la 20 mai 1990."
"Noi, veteranii, ostaşi bătrâni ai României, suntem gata să slujim cu credinţă patria şi să apărăm alături de armată viaţa, libertatea şi munca paşnică a poporului ai cărui fii suntem", se arată, de asemenea, în mesajul Asociaţei Naţionale a Veteranilor de Război.
APELUL STUDENŢILOR "INDEPENDENŢI"
Uniunea Naţională Interdependentă Studenţească, grupând peste 100.000 de studenţi, îşi exprimă într-un comunicat remis postului de Radio Bucureşti spre difuzare profundul regret pentru încercările de destabilizare a ordinii de drept în ţara noastră, pentru actele de violenţă săvârşite, pentru prejudiciile materiale aduse instituţiilor, inclusiv de învăţământ superior din Bucureşti.
Se precizează că studenţimea aflată în plină sesiune de examene nu a avut nici un rol în desfăşurarea evenimentelor din zilele trecute.
Ruptura dintre muncitori-intelectuali-studenţi este considerată o falsă problemă, creată şi menţinută în mod artificial de cercuri interesate. Aceasta, la care se adaugă dezinformarea, persistenţa zvonurilor au făcut posibilă molestarea unor studenţi.
În Comunicat, UNIS susţine procesul de democratizare a ţării, cristalizarea instituţiilor democratice care să explime prin intermediul dialogului social constructiv şi civilizat pluralitatea intereselor grupurilor şi segmentelor societăţii noastre.
Pentru a putea învăţa avem nevoie de linişte. De aceea, facem apel către toţi factorii de decizie guvernamentali şi ai grupărilor politice şi nepolitice pentru rezolvarea problemelor cu calm pe calea dialogului în scopul evitării oricăror manifestări şi acţiuni violente, destabilizatoare şi subversive, se spune în Comunicatul Uniunii Naţionale Independente Studenţeşti, semnat de preşedintele acesteia Zugravu-Zamfirescu, Silviu-Corneliu.
PROMISIUNEA PRIMĂRIEI BUCUREŞTI
Primăria Municipiului Bucureşti în calitate de organ al administraţiei locale de stat îşi asumă completa responsabilitate pentru asigurarea unor condiţii civilizate de viaţă urbană.
În acelaşi timp, întrucât mai există unele elemente turbulente care vor să profite de buna credinţă a cetăţenilor îndemnându-i la acte de dezordine şi incitându-i la acţiuni iresponsabile, Primăria îşi exprimă speranţa că locuitorii Capitalei vor fi alături de forţele de ordine în exercitarea atribuţiunilor legale ale acestora.
Sperăm totodată că vom găsi înţelegerea necesară din partea bucureştenilor pentru ca liniştea atât de mult dorită să fie iarăşi unul din atributele vieţii cotidiene în oraşul noastri. Semnează Primar Dan Predescu.
CLIO, ROMÂNII ŞI FRANCEZII
Începând de ieri, timp de două zile, se desfăşoară în Bucureşti colocviul româno-francez de istorie, organizat de Asociaţia Dreptului Internaţional şi a relaţiilor internaţionale, în colaborare cu Asociaţia Internaţională de istorie contemporană a Europei cu sediul în Franţa. Lucrările acestui colocviu au ca temă "Relaţiile româno-franceze în perioada de după primul război mondial". Participă personalităţi de seamă ale cercetării istorice, români şi francezi, specialişti în problematica relaţiilor politice, diplomatice şi culturale dintre cele două ţări.
BULGARII, LA AL DOILEA TUR DE ALEGERI
Pregătirile pentru cel de-al doilea tur al alegerilor parlamentare din Bulgaria s-au încheiat printr-o serie de mitinguri ale adepţilor Partidului Socialist Bulgar şi Uniunii Forţelor Democratice - transmite agenţia TASS. Mâine, în cadrul celui de-al doilea tur, urmează să fie aleşi încă 81 de deputaţi.
Preşedintele Bulgariei, Petăr Mladenov, şi-a exprimat convingerea că şi cel de-al doilea tur al alegerilor parlamentare va avea loc într-o atmosferă de calm, fără abateri. Într-o declaraţie dată publicităţii la Sofia, el a subliniat că în virtutea drepturilor de care beneficiază potrivit Constituţiei - va face tot posibilul ca procesul alegerilor să se desfăşoare cu succes.
●Rubrică realizată cu sprijinul Societăţii Române de Radiodifuziune, Arhiva Scrisă
