„RAPORTUL DĂIANU” arată de unde luăm banii dacă vrem „O țară ca afară!”  

Analiza prezentată cu titlul „Consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale-necesitate vitală pentru stabilitatea și securitatea economică a României” ne aduce la un crud moment al adevărului în care va trebui să înțelegem că doleanța justificată a populației - „Vrem o țară ca afară!”- poate fi realizată nu doar prin disciplină fiscală strictă, ci prin revizuirea radicală a sistemului de taxe și impozite. Se pune pe masă „nodul gordian” al balanței mereu dezechilibrate dintre „dorințe și putințe”, pe care, de decenii, nu se înghesuie nimeni să-l taie.

 Analiza Grupului de lucru care a întreprins în perioada februarie-aprilie 2022, după cum precizează comunicatul autorilor, o cercetare privind regimul fiscal intern a pornit „de la marile urgențe ale politicii economice în vremuri atât de vitrege, cu suprapunerea de crize pe plan internațional și un război în Ucraina”. La începutul anului 2022, România avea de realizat, prin decizii asumate, o ajustare fiscală - termenul „diplomatic” pentru reducerea deficitului bugetar - de aproximativ 4 procente din PIB. Nivelul deficitului a fost de 7,2% din PIB în 2021, el urmând să scadă cu peste 50 la sută, până la 3 procente din PIB în 2024. La aceasta, se precizează că „se adaugă efectele războiului din Ucraina, care implică printre altele cheltuieli bugetare sporite cu apărarea, cu asigurarea securității energetice și alimentare, cu protejarea gospodăriilor vulnerabile în raport cu creșterea prețurilor la energie, cu primirea și găzduirea refugiaților ucraineni etc.” 

Venituri fiscale mai mici decât ale țărilor din Europa Centrală și de Est

Reducerea de deficit va deveni obligatorie pentru România după trecerea perioadei de „relaxare ” a disciplinei fiscale, acceptate de la Bruxelles pe perioada pandemiei. Ca atare, problema dramatică a celor care diriguiesc finanțele țării va fi cum să sporească veniturile fiscale sau ca alternativă, de unde să mai taie din cheltuieli. „Raportul Dăianu” arată că „România, cu 26 % venituri fiscale din PIB (inclusiv contribuții de asigurări), se situează cu mult în spatele unor țări aflate la un nivel similar de dezvoltare, Polonia (cca 36 din PIB) sau Ungaria (cca 36,3 din PIB), și chiar în urma unui stat cu un nivel mai slab de dezvoltare, Bulgaria (30,6% din PIB).” Cauzele acestei rămâneri în urmă sunt bine cunoscute și nu au apărut de azi, de ieri: un grad scăzut de colectare a impozitelor și taxelor datorate; o multitudine de exceptări și scutiri care diminuează baza impozabilă; anumite rate de impozitare foarte scăzute în comparație cu ale statelor din Europa Centrală și de Est.

Ajustare bugetară graduală

Raportul de cercetare al Grupului de lucru care face analiza critică a stării finanțelor țării arată că o „corecție bugetară este necesară și pentru că politica monetară nu poate menține singură stabilitatea leului, mai ales întrucât deficitele externe au cauze preponderent fiscale și de natura (lipsei) reformelor structurale.” Analiza „nu dă cu barda”, subliniind chiar din startul lucrării că „în contextul dat, ajustarea bugetară nu poate fi decât graduală, dar ea trebuie să aibă loc, să fie concretizată prin măsuri credibile, care să aibă un gir politic solid și sprijinul unor largi cercuri economice și sociale”. Opinia autorilor adaugă o idee tranșantă, care va stârni, credem, multe dezbateri aprinse:

    „Este absolut necesar ca factorii de decizie din mediul politic și administrativ să nu mai promoveze reduceri de impozite și taxe, ca și creșterea unor cheltuieli permanente pe seama unor venituri temporare”.

   Cum să înceapă reforma fiscalității?

„Reforma fiscalității ar trebui să înceapă prin corectarea  numeroaselor privilegii și inechități în taxare, astfel încât impozitarea să fie echitabilă, uniformă și proporțională, indiferent de natura activității și de forma de organizare a acesteia. Alternativa nedorită ar consta în creșteri ad-hoc de impozite și taxe, reduceri drastice de cheltuieli necesare, cu cheltuieli nefaste asupra redresării și creșterii economice”. 

  Analiză a Consiliului Fiscal

 Sub semnul urgenței

Frontul de acțiune urgentă privește reducerea semnificativă a evaziunii fiscale și eliminarea de excepții și scutiri, implicit o ameliorare majoră a colectării taxelor și impozitelor în următorii ani. Analiza menționează că actualul context, marcat de încetinirea creșterii economice, criza energetică, războiul din Ucraina etc., „nu permite majorarea cotelor de impunere pentru contribuabilii care nu beneficiază de scutiri”.

  Alternativa la a nu crește veniturile fiscale în mod semnificativ pentru a diminua deficitul bugetar este reducerea drastică de cheltuieli (cu câteva procente din PIB), ceea ce Grupul de autori ai analizei o consideră „o ecuație imposibil de rezolvat”.

VARIANTA RAȚIONALĂ: CREȘTEREA VENITURILOR FISCALE CU UȘOARE CORECȚII DE IMPOZITARE

Analiza pe care o numim generic „Raportul Dăianu” plasează consolidarea bugetară prin creșterea veniturilor fiscale ca „o problemă de securitate economică națională și de solidaritate națională ”. Studiul nu se oprește la constatări calitative, ci are o serie coerentă de recomandări aferente, cu aprecieri și cuantificări cantitative.

 „Dacă recomandările din prezentul studiu ar fi implementate, arată autorii, atunci s-ar putea crește veniturile fiscale (inclusiv contribuțiile la asigurări) cu circa 3,7-4,7 procente din PIB pe orizontul de timp asumat pentru corecția deficitului bugetar. Din această creștere

 -aproximativ jumătate ar proveni din eliminarea scutirilor și tratamentelor discriminatorii (îndeosebi la impozitul pe profit, la impozitul pe venit și la contribuții de asigurări);

-circa o treime - din îmbunătățirea colectării (îndeosebi la TVA), inclusiv prin digitalizarea ANAF

-aproximativ o șesime - din creșterea unor rate de impozitare (mai ales la impozitele de mediu și cele de proprietăți).

O asemenea creștere ar permite corecția bugetară pentru ieșirea din Procedura de Deficit Excesiv și, mai ales, ameliorarea bonității financiare a României, sustenabilitatea datoriei publice”.

CE URMEAZĂ?

În perspectivă, ar trebui ca veniturile fiscale ale României să se apropie de cele ale Cehiei, Poloniei, Ungariei, ca pondere în PIB, pentru a face față la provocări ce derivă din „multiple șocuri adverse”, pe care studiul Consiliului Fiscal le plasează în schimbările climatice, tranziția energetică, noul război rece în Europa.

O secțiune consistentă a cercetării Grupului de lucru este dedicată concluziilor și recomandărilor de regândire a regimului fiscal. Un mesaj-cheie este că veniturile fiscale în România trebuie să se apropie de media din Europa Centrală și de Est, pentru ca bugetul public să facă față la nevoi foarte mari actuale și viitoare.

ADMINISTRARE GREOAIE A IMPOZITULUI PE VENIT

Codul Fiscal definește acum 10 categorii de impozit pe venit, fiecare cu un mod diferit de așezare, calcul și declarare a impozitului.

 DECALAJ URIAȘ FAȚĂ DE UE LA COLECTAREA TVA

 Dacă România ar fi colectat TVA la nivelul mediu din UE, suma totală colectată suplimentar în perioada 2015-2019, cumulată pe cinci ani, ar fi fost de 21,95 de miliarde de euro.
 

Cine sunt autorii analizei?

 Grupul de lucru care a realizat cercetarea este format din 20 de specialiști cu solide lucrări în domeniul fiscalității, cu activitate profesională în Institute ale Academiei Române, facultăți de științe economice, Banca Națională a României, Camera Consultanților Fiscali, Consiliul Fiscal. Din motive de spațiu, fără o ierarhizare a contribuțiilor, menționăm câțiva dintre autorii cercetării: Bogdan Căpraru, Adrian Codârlașu, Bogdan Octavian Cozmâncă, Daniel Dăianu, Ionuț Dumitru, Valentin Lazea, Dan Manolescu, Gabriel Biriș.