În plus, creșterea prețurilor la fructe și legume a limitat accesul unui număr tot mai mare de persoane la o dietă sănătoasă. În 2032, peste un miliard de oameni la nivel mondial ar putea fi obezi, de la 650 de milioane în 2016. Obezitatea reprezintă deja aproximativ 6,8% din cheltuielile totale la nivel mondial pentru sănătate, în condițiile în care ea prezintă un risc major de producere a diabetului de tip 2, a accidentelor vasculare cerebrale și a bolilor cardiovasculare. Potrivit studiului „Obezitate: epidemie costisitoare”, realizat de Allianz Research, cheltuielile legate de obezitate ar putea ajunge la 1.200 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta 8,1% din cheltuielile totale pentru sănătate în 2032.
Pentru a limita creșterea obezității, studiul recomandă încurajarea unui stil de viață sănătos prin adoptarea unor măsuri speciale cum ar fi, de exemplu, impozitarea băuturilor dulci, încurajarea producătorilor și procesatorilor de alimente să-și dezvăluie „Amprenta de zahăr”, cu intenția clară de a o reduce în timp. În prezent, peste 30 de țări au impus deja taxe pentru a reduce consumul băuturi dulci, printre acestea numărându-se Australia, Canada, Chile, Columbia, Franța, India, Italia, Malaezia, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, unele state din SUA etc. Cu toate acestea, conform ultimelor date disponibile, aceste măsuri au avut doar un efect limitat. Având în vedere că multe gospodării nu își permit să cumpere alimente mai sănătoase, reducerea taxelor pentru legume fructe ar putea fi o soluție promițătoare, în contextul creșterii prețurilor la alimente. Acordarea de subvenții pentru alimente la cantinele din școli, grădinițe și aziluri de bătrâni este o altă opțiune pe care autoritățile ar trebui să o ia în calcul. Totuși, alimentația este doar o parte a poveștii, mișcarea fiind cea de a doua. Multe companii își încurajează deja angajații să fie mai activi, oferind subvenții pentru studiourile de fitness, biciclete, cursuri de yoga etc.
Rata obezității ajunge și la 40% la persoanele adulte
Organizația pentru Sănătate (OMS) estimează că peste 650 de milioane de adulți sunt obezi. Diferențele între și în interiorul regiunilor sunt foarte pronunțate. În America de Nord, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, precum și în Mexic, Argentina, Australia și Noua Zeelandă, între 30% și 40% din populație este obeză. În Europa de Vest, cotele variază între 20% și 25%, în timp ce în majoritatea țărilor asiatice și africane acestea sunt încă sub 10% .
Riscuri grave pentru sănătate
Persoanele obeze au un risc de până la 80 de ori mai mare de dezvoltare a diabetului de tip 2 și un risc semnificativ mai ridicat de a suferi de boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, anumite forme de cancer și osteoartrită în comparație cu persoanele cu greutate normală. Pandemia de Covid-19 a pus în lumina reflectoarelor faptul că persoanele obeze au avut un risc semnificativ mai mare de spitalizare, boli grave și în rândurile lor s-a înregistrat un număr mai mare de decese. Acest lucru presupune nu doar o restrângere a calității vieții persoanelor care suferă de obezitate, ci și cheltuieli directe cu sănătatea mai mari și costuri indirecte din cauza pierderilor de productivitate. „Dacă nu există o inversare a tendinței obezității, sistemele de sănătate nu vor trebui doar să facă față unor costuri suplimentare datorate îmbătrânirii societăților, dar se vor confrunta cu o povară financiară suplimentară generată de obezitate”, precizează studiul realizat de Allianz Research.
Costurile medii de sănătate pentru o persoană obeză sunt cu 30% mai mari decât pentru una non-obeză, potrivit analizei citate.
Trei scenarii pentru evoluția cheltuielilor
Studiul prezintă trei scenarii despre dezvoltarea viitoare a prevalenței obezității pe baza datelor OMS, NCD și ONU, precum și pe prognozele Allianz Research privind PIB-ul. Conform celor mai recente date disponibile ale OMS, chiar înainte de izbucnirea pandemiei, la nivel global cheltuielile cu sănătatea au atins un nivel record de 7.600 miliarde de euro, reprezentând aproape 10% din PIB-ul global. „În cele 58 de țări pe care le acoperim în analiza noastră, cheltuielile cu sănătatea au crescut la 7.200 miliarde de euro, reprezentând 95% din cheltuielile globale pentru sănătate. Cu toate acestea, cea mai mare parte din cheltuieli (44%) au fost făcute în SUA, 23% în Europa de Vest și 21% în Asia. Cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor au variat de la 34 de euro în Pakistan la 9.580 euro în SUA”, spun realizatorii analizei.
În ceea ce privește dezvoltarea viitoare a numărului de persoane care suferă de obezitate, analiza a dezvoltat trei scenarii. În scenariul de bază cheltuielile totale pentru sănătate ar crește de la 7.200 de miliarde de euro în 2019 la 14.200 miliarde de euro în 2032. Din acestea, 949 miliarde de euro ar fi costuri cauzate de obezitate peste 10 ani, în creștere față de 485 miliarde de euro în 2019. În acest caz, numărul de obezi ar crește la 730 milioane, ridicând prevalența generală a obezității de la 10,6% în 2016 la 11,2% în 2032. În acest scenariu, cheltuielile totale pentru tratarea obezității ar însuma 7.800 miliarde de euro. În scenariul unei creșteri modeste, cheltuielile totale pentru sănătate ar urca la 14.300 miliarde de euro, din care cele legate de obezitate ar fi de 1.100 miliarde de euro în 2032, ceea ce ar ridica costuri suplimentare legate de obezitate în intervalul 2022 - 2032 până la 8.300 miliarde de euro. În acest scenariu, numărul persoanelor obeze ar crește la 866 de milioane, ridicând prevalența generală a obezității la 13,3%. În scenariul unei creșteri puternice, cheltuielile totale pentru sănătate ar avansa la 14.400 miliarde de euro, iar cele cauzate de obezitate ar ajunge în 2032 la 1.200 miliarde de euro. În acest caz, numărul persoanelor obeze ar ajunge la un miliard, ridicând prevalența la 15,8%. Per total, în intervalul 2022-2032 cheltuielile totale generate de obezitate ar urca la 9.000 miliarde de euro. În toate scenariile, 10 țări vor acoperi 83% din totalul cheltuielilor de sănătate cauzate de obezitate.
“(…) cel mai alarmant factor este prevalența în creștere a obezității în rândul copiilor și adolescenților. În 2016, 10% dintre băieții de 10 ani erau obezi, față de 6% în 2000 și 7% din totalul fetelor, față de 4% la începutul secolului. Prevalența copiilor supraponderali a crescut semnificativ: 24% dintre toți băieții de 10 ani și 20% dintre fetele de această vârstă erau supraponderali, comparativ cu 17% și 14% în anul 2000. În țările noastre analizate, numărul copiilor și adolescenților supraponderali a crescut de la 42,8 milioane la 100,4 milioane în această perioadă de timp”.
Studiul „Obezitate: epidemie costisitoare”