Prăpastia dintre ambițiile politicii „zero emisii nete” și realitate se adâncește. Companiile de petrol și gaze, tot mai bogate

Cu toate acestea, ruptura dintre actualul peisaj energetic și dorințele mai ecologice continuă să se extindă, punând în pericol obiectivele globale net zero, arată un raport al Consiliului pentru Industriile Energetice (Energy Industries Council - EIC), o asociație globală din industria energetică. Raportul inaugural al EIC „Global Net Zero Jeopardy”, care a fost publicat pe site-ul asociației, trage un semnal de alarmă cu constatările sale, care arată că doar 11% dintre liderii industriei energetice cred că obiectivele intermediare globale pentru atingerea obiectivului zero emisii nete vor fi îndeplinite. 

Bazat pe sondaje și interviuri cu profesioniști din industria energetică, raportul subliniază perspectivele globale sumbre pentru îndeplinirea țintelor climatice intermediare, tulburate de politici neclare și disparități semnificative în capacități și priorități ale diferitelor țări. Scepticismul, care este evident în acest sens, evidențiază „un decalaj critic și în creștere” între realitatea actuală a industriei și obiectivele ambițioase ale politicii zero emisii nete stabilite de factorii de decizie politică pentru 2030-35. Ceva mai optimiste par însă perspectivele pentru atingerea țintelor din 2050, unde 45% dintre respondenți încă văd o cale către succesul obiectivelor globale zero emisii nete, potrivit Consiliului pentru Industriile Energetice. În plus, participanții la studiu au avut o perspectivă puțin mai optimistă cu privire la îndeplinirea obiectivelor net zero în țările lor, în comparație cu opiniile lor cu privire la obiectivele globale. În timp ce doar 16% dintre respondenți s-au simțit optimiști în ceea ce privește atingerea țintelor intermediare net zero ale țării lor, 66% au considerat că obiectivele naționale pentru 2050 sunt încă realizabile. Prin urmare, există un optimism prudent pentru obiectivele pe termen lung, susținute de obiective obligatorii din punct de vedere juridic și de impactul progreselor tehnologice și de creștere a capacității. 

Scepticismul este semnificativ

Cu toate acestea, scepticismul, care decurge din lipsa de competențe, eșecul aplicării legii și lipsa finanțării, este încă semnificativ, deoarece unii participanți văd doar o catastrofă majoră ca un catalizator al acțiunii. Alții cer directive guvernamentale mai proactive și mai obligatorii pentru realizarea obiectivului zero emisii nete. Comentând acest lucru, Stuart Broadley, CEO-ul EIC, a remarcat: „Această disparitate în optimism subliniază un punct crucial. În timp ce viitorul imediat pare descurajator, majoritatea liderilor fiind acum de părere că obiectivele intermediare nu sunt realizabile, există o credință mai puternică – atât în națiunile noastre de origine, cât și colectiv ca o singură comunitate globală – în capacitatea noastră de a ne corecta cursul până la ținta finală din 2050. Acest optimism se datorează potențialului de progres tehnologic și de conversie a politicilor implementate”. 

61% dintre directorii intervievați au subliniat necesitatea mai multor investiții și stimulente pentru lansarea de proiecte net zero, subliniind costurile ridicate ale tranzițiilor ecologice și importanța asigurării profitabilității pentru obiectivele de sustenabilitate.

Multe bariere pentru atingerea obiectivului

Raportul citat mai subliniază că 45% dintre respondenți au invocat politicile guvernamentale neclare și inconsecvente drept obstacole, susținând reglementări mai puternice și mai susținute, precum și o cooperare internațională pentru a promova o abordare unificată a durabilității. În ceea ce privește capacitatea, 22% dintre participanți au evidențiat limitările din lanțul de aprovizionare și infrastructură, observând decalajul dintre capacitățile actuale și cerințele pentru o tranziție completă la zero net. Rezultatele acestor sondaje arată că 87% dintre respondenți consideră guvernele în primul rând responsabile pentru neîndeplinirea țintelor zero emisii nete, îndemnând la reforme politice și de reglementare pentru atenuarea schimbărilor climatice. Concluziile raportului evidențiază industria energetică ca un jucător-cheie în inovare și reducerea emisiilor, ea fiind a doua cea mai responsabilă pentru atingerea obiectivului zero emisii nete. 

Shell rămâne cea mai valoroasă companie de petrol și gaze

Giganții din industria de petrol și gaze au continuat anul trecut să-și crească valoarea. După ce acest sector a înregistrat profituri record în 2022, ele s-au păstrat la un nivel foarte ridicat și în 2023, chiar dacă au fost în ușoară scădere. Creşterea cererii de petrol, pe măsură ce economiile mondiale au ieşit din pandemie, a alimentat în continuare profiturile foarte mari, dar și achizițiile care s-au ridicat anul trecut la 250 de miliarde de dolari.  

Citește pe Antena3.ro

Descoperire arheologică șocantă: 76 de copii sacrificați, cu pieptul desfăcut și craniul modificat. Scopul „ofrandei” macabre

Gigantul de petrol și gaze Shell și-a menținut anul trecut  poziția de lider în lista celor mai valoroase mărci din industria petrolului și gazelor pentru al nouălea an consecutiv, conform companiei de consultanță în evaluarea mărcilor Brand Finance. În 2023, valoarea mărcii Shell a crescut cu 4%, până la 50,3 miliarde USD. QatarEnergy a înregistrat cea mai mare creștere a valorii mărcii, cu 82% până la 3,2 miliarde USD. Lista liderilor mai include: 

• Saudi Aramco (41,6 miliarde de dolari); 

• PetroChina (28,5 miliarde USD); 

• Sinopec (26,7 miliarde de dolari); 

• BP (18,5 miliarde USD), înlocuind Total Energies (17 miliarde USD) de pe locul cinci;

Brand Finance a remarcat că reprezentanții industriei rusești de petrol și gaze au coborât în clasament.

• Gazprom a coborât de pe locul 16 pe locul 37;

• LUKOIL a ajuns pe locul 46, coborând de pe 18;