Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Coada şi ghişeul" au ajuns emblema naţională a României. Dar şi mărturia neputinţei administrative şi guvernamentale în peisajul aşa-zisei societăţi informatizate, pentru care s-au alocat sute de milioane de euro.
Totul a pornit de la megaportalul e-România pentru care ambiţiosul ministru Gabriel Sandu a primit fabuloasa sumă de jumătate de miliard de euro. Sandu s-a apucat sârguincios de tocat banii alocaţi până în 2013: a organizat licitaţii, a anunţat câştigători, dar portalul a rămâs în continuare în faza de proiect.
Un proiect extrem de important, de vreme ce preşedintele Traian Băsescu a ţinut să îl includă de mai multe ori pe lista subiectelor legate de siguranţa naţională discutate în CSAT. Apoi Sandu a fost lăsat la vatră pe criterii politice, iar în locul său a fost numit necunoscutul Valerian Vreme, care a primit încă de la instalarea în scaun misiunea de a pune la punct până la finele lui 2010 sistemul de plăţi online.
Conştiincios, ministrul şi-a asumat termenul şi a anunţat că ghiseul.ro va fi funcţional începând cu 1 ianuarie 2011, iar românii îşi vor putea plăti taxele şi impozitele prin intermediul calculatorului.
Site-ul îi întâmpină însă pe potenţialii contribuabili cu un anunţ care le taie cheful de orice plată online: "Sistemul Naţional de Electronic de Plată online a taxelor şi impozitelor cu cardul bancar este în faza de înrolare instituţii". De ce avem o platformă pe care nu s-a înscris încă nimeni?
Ministrul Vreme dă vina pe negocierile greoaie din primării şi bănci pentru stabilirea comisioanelor de tranzacţionare. Explicaţia vine însă pe surse din cadrul ministerului. Normele metodologice de aplicare a hotărârii de guvern s-ar putea să fie publicate gata de abia către sfârşitul săptămânii în curs printr-un ordin comun semnat de ministrul Comunicaţiilor, al Internelor şi al Finaţelor.
Cum nu de puţine ori normele metodologice au modificat substanţial un act normativ, nu este de mirare că băncile au amânat negocierile cu primăriile.
Până una-alta reîncep înghesuielile pe culoare înguste, disputele verbale cu funcţionarul-inamic, goana de la un ghişeu la altul cu teancuri de hârtii, SMS-urile către şef când se preconizează întârzieri la locul muncă din cauza birocraţiei binecunoscute.
Portalul e-România: apeşi pe un buton şi "se scrie istorie". Trebuie să fii în mintea şi în pielea premierului Emil Boc ca să te pătrundă acest fior "istoric" în valoare de 500 de milioane de euro, mărunţiş de cheltuială până în 2013.
Momentul memorabil avea loc în iunie 2009, o dată cu lansarea, vorba vine, a portalului e-România (www.romania.gov.ro). Un proiect menit să "simplifice procedurile administrative, să scadă birocraţia şi să reducă costurile", plata taxelor, impozitelor şi a altor servicii realizându-se prin intermediul portalului, acesta urmând să cuprindă şi secţiuni precum e-sănătate, e-turism, informaţii despre oraşele ţării etc.
După cum promitea ministrul Comunicaţiilor de la acea dată, Gabriel Sandu, până la sfârşitul anului 2009 trebuia să fie operaţionale 20 de servicii recomandate de UE şi prezentate pe site, iar până la finele lui 2010 urma să fie operaţionale cel puţin 100 de servicii. S-au lansat licitaţii, s-au anunţat câştigători, au fost retrase proceduri de licitaţie, s-au reluat licitaţii. Pe scurt: nimic funcţional. A fost înlocuit Sandu cu Valerian Vreme la şefia MCSI, noul ministru începându-şi mandatul cu o cerere expresă din partea preşedintelui Băsescu: să pună la punct până la sfârşitul anului 2010, un sistem naţional de plată online a taxelor, să unifice infrastructurile de transmisie baze de date.
Informatizarea României este atât de importantă, încât a fost inclusă şi pe ordinea de zi în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Preşedintele Băsescu personal şi-a făcut un scop din a "determina instituţiile publice şi administraţia publică centrală şi locală să-şi constituie sisteme informatice şi să asigure servicii online de informare şi de plată a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, în scopul diminuării interacţiunii directe a cetăţenilor şi a agenţilor economici cu funcţionarii publici", potrivit unui comunicat emis după şedinţa CSAT din octombrie. Sub acest impuls prezidenţial, la prima conferinţă de după instalarea în noua funcţie, ministrul Vreme a fixat clar startul pentru plata online a taxelor şi impozitelor:
"De la 1 ianuarie 2011, cetăţenii României vor putea să îşi achite online dările către stat atât la nivel central, cât şi la nivel local". Dezvoltarea şi implementarea Sistemului Naţional Electronic de Plata Online a Taxelor şi Impozitelor (SNEPTI) urmau să intre în sarcina MCSI prin Centrul Naţional de Management pentru Societatea Informaţională în colaborare cu Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APER).
Conform unui comunicat din partea ministerului, lansat pe 29 decembrie, sistemul electronic "este 100% funcţional", ceea ce, nu-i aşa, ar fi trebuit să producă o undă de bucurie la nivel naţional. Sărbătorile au trecut, iar site-ul pe care ar fi trebuit să dea năvală românii ca să-şi plătească taxe şi impozite online (www.ghiseul.ro) este în continuare nefuncţional. Mesajul de pe site îndepărtează sec contribuabilii zeloşi: "Sistemul Naţional Electronic de Plată Online a Taxelor şi Impozitelor cu cardul bancar este în faza de înrolare instituţii".
Pe de altă parte, informatizarea va duce la dispariţia a peste 30% din administraţiile fiscale. "Vor dispărea toate administraţiile fiscale fără trezorerie. De asemenea, vom desfiinţa administraţiile care sunt foarte apropiate geografic. România nu-şi poate permite administraţii financiare la 5-6 km una de alta. Vor dispărea peste 30% din administraţiile financiare, care au fost înfiinţate în ultimii 20-30 de ani pe criterii administrative", a declarat preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, într-un interviu acordat Ziarului Financiar.
Acesta a mai precizat că obiectivul este ca la sfârşitul primului trimestru din 2011 să fie finalizat procesul de comasare sau desfiinţare a circa 150 de administraţii financiare. "Există mijloace moderne de declarare a veniturilor cu ajutorul certificatului digital. Contribuabili mari şi mijlocii sunt obligaţi să depună electronic declaraţiile. Prin declararea electronică informaţia intră în server. Se simplifică munca. În plus, dispare riscul ca un operator să introducă o cifră greşită. Greşelile apar deoarece s-a lucrat foarte mult pe suport hârtie. Vrem să renunţăm la hârtie", a mai spus Blejnar.
Până la data de 1 iulie 2011, contribuabilii vor putea depune noul formular fie online, fie la ghişeu, în ultima situaţie prezentând Anexa 1 semnată şi ştampilată, celelalte informaţii urmând să fie livrate pe suport electronic (dischetă, CD, stick). Precizăm că depunerea online presupune achiziţionarea unui certificat electronic calificat şi înrolarea la organele fiscale. După data de 1 iulie, depunerea online devine obligatorie, informează ANAF.
Citește pe Antena3.ro
