x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Statul s-a trezit dator vândut

0
12 Noi 2010 - 00:00
Statul s-a trezit dator vândut Dan Marinescu/Jurnalul Naţional


21 miliarde de euro cereri de despăgubire pentru imobilele confiscate de comunişti. Fondul Proprietatea este o glumă
Foştii proprietari ale căror imobile au fost preluate abuziv de regimul comunist solicită despăgubiri totale de 21 miliarde de euro, conform ultimei estimări realizate de Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprie­tăţilor (ANRP).

Statul s-a trezit asaltat de cereri de despăgubire. În 2004 se estima că totalul cererilor care urmează să fie înaintate este de 4 miliarde de euro, iar soluţia găsită a fost înfiinţarea Fondului Proprietatea, care să aibă drept capital această sumă. Acum cererile au ajuns la 21 miliarde de euro. Or, pentru un stat membru al Uniunii Europene, care are înscris în Constituţie că "proprietatea este garantată", asta s-a transformat într-o corvoadă, deoarece atunci când se vor termina acţiunile emise la Fondul Proprietatea, România va trebui să dea bani de altundeva. Ceasul ticăie rapid pentru Guvernul Boc, deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut României să rezolve situaţia despăgubirilor în următoarele 18 luni, ţinând cont că mecanismele actuale nu sunt funcţionale. Este de aşteptat ca nu toată această sumă să fie recunoscută în justiţie, dar pentru autorităţi este deja foarte clar că valoarea totală a despăgubirilor va depăşi suma alocată la Fondul Proprietatea. Motiv pentru care a început să caute soluţii pentru a se debarasa de povară. Sta­tul ar putea plafona despăgubirile care pot fi acordate foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist, potrivit unor surse oficiale citate de Mediafax. "Chiar CEDO se pare că a sugerat o limitare a sumelor care pot fi plătite, în cazul în care actualele estimări ale ANRP, de 21 miliarde de euro, faţă de 4 miliarde de euro, cât s-a calculat în 2004, sunt corecte", au declarat surse oficiale. "Situaţia nu se poate rezolva şi nici nu trebuie rezolvată. Nu trebuie să condamnăm generaţia actuală, pentru că nişte tâmpiţi din trecut au făcut ce-au făcut. CEDO s-a plictisit să judece aceeaşi speţă în diverse variante, aşa că ne-a pus pe noi să rezolvăm problema. România nu face ea acum 21 mi­liarde de euro. Nu se poate face decât cum au făcut ungurii: despăgubiri simbolice. FP nu e decât o nouă naţio­nalizare, şi nici măcar pentru stat, ci pentru nişte privaţi. Pe România nu poate nimeni să o dea afară din România", ne-a declarat analistul Ilie Şerbănescu, fost mi­nistru al Re­formei.

Opinia lui Şerbănescu este împăr­tă­şi­tă şi de Liviu Voinea, directorul exe­cu­tiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA). "Fondul Proprie­ta­tea a fost o abordare greşită din start, nici nu trebuia să existe. Ungaria a acor­dat 200.000 de euro, iar restul în titluri de stat. Dar nici titlurile de stat nu sunt o soluţie pentru Ro­mâ­nia, deoarece statul ar acumula da­torii foarte mari. Asta este, avem o ţa­­ră de despăgubiri. Mă îndoiesc că ar fi avut bunuri în valoare de 21 de mi­liarde înainte de naţionalizare. Du­pă părerea mea, FP nu trebuia să exis­te. Acum practic e o companie pri­vată ce poate să dea şi faliment", spu­ne Voinea.

O rezolvare va trebui găsită însă şi încă destul de rapid. La 12 oc­tom­brie, CEDO a decis că statul român va fi obligat ca în maximum 18 luni să schimbe legislaţia privind des­pă­g­u­bi­rile acordate în cazul imobilelor na­ţionalizate, după ce judecătorii Curţii au stabilit că modul în care sunt în prezent despăgubiţi foştii proprietari nu este eficient, cauzele similare de la Curte fiind suspendate. Instanţa de la Strasbourg a decis în cele două cauze-pilot privind retrocedările imobilelor naţionalizate - Atanasiu şi Poenaru, respectiv Solon - că statul român a încălcat articolul 1 din Protocolul 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, respectiv nepunerea în aplicare a unei hotărâri definitive date de instanţă, şi a obligat autorităţile ca în termen de 18 luni să ia "măsuri con­crete pentru a asigura respectarea ar­ticolelor 6 şi 1 din Convenţie". Curtea recomanda de urgenţă "proceduri simplificate şi eficiente, bazate pe măsuri legislative şi pe o practică judiciară şi administrativă coerentă, care să menţină echilibrul intereselor aflate în joc".

Statul are o mare problemă în acest moment, deoarece a acordat des­păgubiri la peste 4.000 de ac­ţio­nari în valoare totală de circa 2 mi­liarde de euro. Structura acţionaria­tului la 22 septembrie, prezentată pe site-ul instituţiei, arată că statul a ajuns minoritar, Ministerul Finan­ţe­lor având acum 44,71% din acţiuni, în vreme ce persoanele juridice acontează 16,13%, iar persoanele fizice alţi 39,15%. Ceea ce înseamnă că statul mai poate acorda despăgubiri de circa 2 miliarde de euro, o zecime din cererile pentru despăgubiri. Iniţial, când ministru al Eco­no­miei şi Finanţelor era Varujan Vosga­nian, despăgubirile în sume mai mari de 500.000 de euro se făceau automat în acţiuni. Cum a venit criza, statul a rămas fără bani. Aşa că din vara acestui an, prin Ordonanţa de Urgenţă 62/30 iunie 2010, inclusiv plata des­păgubirilor sub jumătate de milion de dolari se face automat în acţiuni la FP în viitorii doi ani.
Astfel, statul a limitat în acest an despăgubirile pentru daune morale acordate prin Legea 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Or­do­nanţa de modificare a legii a fost ata­cată la Curtea Constituţională, care la 21 octombrie a decis că este ne­constituţională, alături de articolul 5 din Legea 221/2009. În motivarea acestei decizii, judecătorii Curţii Constituţionale arătau că acordarea de des­păgubiri pentru daunele morale su­ferite de foştii deţinuţi politici în­calcă Constituţia, care spune că în statul de drept dreptatea este valoare supremă.

Guvernul a înfiinţat Fondul Pro­prie­tatea în 2005 ca o societate de investiţii de tip închis, cu un capital de aproximativ 4 miliarde de euro, crea­tă cu scopul despăgubirii persoa­nelor ale căror proprietăţi au fost con­fiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în na­tură.

"Fondul Proprietatea nu mai poate fi modificat, acolo deja peste 50% a trecut în mâna privaţilor, iar administrarea este asigurată, după cum se ştie, de Franklin Templeton", au mai precizat sursele citate.

Acum statul se gândeşte să prelungească perioada de acordare a despăgubirilor câştigate în justiţie "la Sfântul Aşteaptă" pentru a putea plăti. "Printre altele, măsurile luate de alte state ar putea constitui o sursă de inspiraţie pentru România, cum ar fi: refacerea legislaţiei, care ar per­mi­te un sistem de indemnizaţii mai previzibil, sau şi plafonarea şi eş­a­lo­na­rea indemnizaţiilor pe o perioadă mai lungă. Impactul unui asemenea dis­pozitiv asupra ţării în ansamblu fiind considerabil, autorităţile ro­mâ­ne rămân suverane în alegerea mă­su­rilor generale", se arăta în comunica­tul Curţii.
Fondul Proprietatea urmează să fie listat la Bursa de Valori Bucureşti în 2011, dar şi pe una sau mai multe dintre bursele internaţionale.


TREI SOLUŢII PENTRU DEBLOCAREA SITUAŢIEI­. AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
1. Modificarea legislaţiei în privinţa despăgubirilor. Acestea să fie mai mici şi plafonate. Avantaj: statul scapă relativ uşor fără a da mulţi bani. Dezavantaj: se creează dife­renţieri între despăgubiţii de până acum, care au primit sumele integrale, în bani sau acţiuni la Fondul Proprietatea, şi cei viitori, des­pă­gu­biţi după noua lege cu mult mai puţini bani. Ceea ce ar aduce un nou val de procese.

2. Acordarea despăgubirilor în titluri de stat cu o maturitate îndelungată. Avantaj: se rezolvă problema doar pe hârtie, fiind transferată bugetului de stat. Trezoreria se va împrumuta la dobânzi mai mari, iar Ministerul Finanţelor ar trebui să facă noi ajustări sociale pentru a plăti sumele respective. Dezavantaj: ar creşte instantaneu datoria publică cu 19 miliarde de euro.

3. Majorarea capitalului social al Fondului Proprietatea cu alte ac­ti­ve. Practic, România ar trebui să pu­nă şi restul de acţiuni deţinute la "perlele" sale: Petrom, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, complexurile energetice Turceni, Rovi­nari, Craiova, Loteria Română, Im­pri­me­ria Naţională, CEC Bank şi altele. Avantaj: despăgubirile s-ar acorda în totalitate. Dezavantaj: statul ar pierde practic controlul marilor sale societăţi comerciale pe care încă le mai are în portofoliu.


FONDUL PROPRIETATEA, RAIUL SPECULATORILOR ŞI REEDITAREA OPERAŢIUNII "CUPONIADA"
Dacă iniţial menirea sa era să fie instrumentul statului pentru o justă despăgubire, Fondul Pro­prietatea s-a transformat rapid într-o a doua cuponiadă, unde diverse persoane au început să profite de cunoştinţele puţine ale oamenilor sau de nerăbdarea lor de a vedea nişte bani.

Faptul că autorităţile au tergiversat listarea şi au modificat de ne­nu­mă­rate ori legislaţia privind Fondul a dat o mână de ajutor speculatorilor. În 2008, Ministerul Finanţelor a dat o ordonanţă prin care a permis tranzacţionarea acţiunilor până la listare. Astfel s-a ajuns ca persoanele juridice, străine sau române, să deţină 16% din FP.

Au cumpărat acţiuni fondul ame­rican Cartesian, care deţinea 2,5% din acţiuni în 2008, sau au fost lansate fonduri de investiţii româneşti care cumpără titluri, precum iFond de la Intercapital. Au cumpărat masiv acţiuni şi fonduri existente, precum cele administrate de Banca Carpatica sau SIF Muntenia, SIF Moldova şi SIF Transilvania. Chiar şi o serie de politicieni au început achiziţii, precum Verestoy Attila sau Ionuţ Popescu.

Anul trecut, în timpul crizei, o acţiune la FP se tranzacţiona pe piaţa neagră la 0,15-0,2 lei în timpul minimelor istorice bursiere, în vreme ce valoarea lor nominală este de un leu. Dar după ce majoritatea statelor lumii au acordat pachete substanţiale de stimulare a economiilor, bursele şi-au revenit. Luna trecută, Wall Street a trecut de nivelul înregistrat la 15 septembrie 2008, ziua falimentului Lehman Brothers. Franklin Templeton, administratorul FP, a pus pe site-ul Fondului o evaluare potrivit căreia valoarea pe acţiune este de 0,9723, aproape de valoarea nominală. În schimb, derivatele lansate pe bursele de la Viena şi Frankfurt arată că valoarea de piaţă a unei acţiuni a fost de 0,7-0,8 lei după ce Fondul a anunţat acordarea de dividende în valoare de un miliard de lei. Ceea ce înseamnă câştiguri consistente dacă titlurile s-au cumpărat la preţuri mult mai mici.

Acum, ultima "modă" o constituie tranzacţiile cu drepturile litigioase. Un dosar fără evaluare făcută de ANRP se vinde pentru 15% din suma cerută, în vreme ce unul cu evaluarea aprobată cu 25%.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară
Galerie Foto Dr. Tarek Nazer, chirurg ortoped, este președintele Asociației Europene de Artroscopie și Chirurgie Minim Invazivă. Trăiește în România de 30 de ani. Avea 5 ani când familia lui s-a mutat din Siria la...

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a achiziționat două softuri informatice pentru testarea viitorilor agenți care urmează să păzească demnitarii în tehnici de condus a autovehiculelor instituției, dar și...

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”
Galerie Foto Cu sânge de bănățean curgând prin vene, Erwin Lucian Bureriu le-a făcut pe toate: profesor, jurnalist și secretar de redacție, biliotecar, proprietar de librărie, muzician, grafician, dar mai ales poet și...

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor
Galerie Foto Fata cea mare a lui Traian Băsescu și-a cooptat, cu o lună înainte de alegerile locale, soțul în cadrul companiei de consultanță pe care o deține. Odată cu intrarea lui Radu Petru Pricop în această...

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii
Galerie Foto Numit, prin semnătura lui Ludovic Orban și a Secretarului General al Guvernului Antonel Tănase, în funcția de consilier de stat, Eduard Andi Manciu, cel care conduce celebrul Grup de Comunicare Strategică, nu...

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi
De multe ori observăm că unii oameni se plâng de ochi, aceştia par chinuiţi, se înroşesc, lăcrimează, au mâncărimi. Multă lume crede că se pricepe și îndeamnă cu sfaturi greşite pe cel cu ochii în...

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor
Instituția condusă de Florin Cîțu a investit prețul unui apartament în București pentru achiziționarea unui sistem nou-nouț de supraveghere video, pe care urmează să-l monteze la sediul din Capitală al Centru...

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”
Galerie Foto Producătorii de confecții trag un semnal de alarmă: mulți români dau banii pe chinezisme de proastă calitate sau pe cârpe frumos colorate cu care își acoperă nasul și gura, în loc de măşti făcute din...

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ
Galerie Foto Documente explozive, aflate pe masa procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), arată că, în contabilitatea Ministerului Agriculturii, în 2008, când Dacian Cioloș a decis să...

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu
Galerie Foto Poliția Română a încheiat cu una dintre firmele înființate de grupul UTI, controlat de Tiberiu Urdăreanu, un contract de 1,3 milioane de euro, pentru realizarea unui registru special. Este vorba despre o...

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig
Lumea îşi pune singură diagnosticul când e vorba de plămâni. Cum tuşeşte puţin, omul se autodiagnostichează: „Am pneumonie”. Dar şi cei cu astm ridică glasul când vine sezonul rece.Interviu cu profesor...

Cu ce averi pleacă marii învinși de la alegerile locale, dar cu ce averi preiau mandatele câștigătorii

Cu ce averi pleacă marii învinși de la alegerile locale, dar cu ce averi preiau mandatele câștigătorii
Galerie Foto Alegerile din 27 septembrie au însemnat, pentru unii dintre cei mai importanți ocupanți de fotolii în administrația publică locală, o lovitură neașteptată, carierele lor fiind întrerupte după mulți ani de...
Serviciul de email marketing furnizat de