x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

TIB 1990: între raportări record şi idei năstruşnice

0
Autor: Florin Mihai 13 Oct 2010 - 00:00
TIB 1990: între raportări record şi idei năstruşnice /Agerpres


În 1990, Târgul Internaţional Bucureşti a ajuns la a 16-a ediţie. Românii erau îmbiaţi cu de toate: de la biciclete la avioane.



Perspectiva încheierii unor afaceri în Est a atras businessmeni din întreaga lume. Comasate în pavilioane na­ţio­nale sau sosite pe cont propriu, pes­te 1.000 de firme străine s-au pre­zen­tat la eveniment. Şansa părea să su­râdă şi celor 190 de întreprinzători din România, care au plătit între 200 de lei (10 dolari) şi 300 de lei metrul pă­trat de stand. Se profilau contracte de exclusivitate cu branduri celebre şi parteneriate cu companii multi­na­ţio­nale. TIB '90 s-a deschis fără ceremonialul tăierii panglicii tricolore. Dar oficialităţile nu au lipsit de la inaugurare. La 10 di­mi­neaţa, prim-ministrul Petre Roman a dat startul expoziţiei. După ce i-a salutat pe ambasadorii străini acre­ditaţi la Bucureşti, sosiţi şi ei la eveniment, premierul, flancat de miniştrii Vătăşescu şi Fota, a vi­zitat timp de două ore standurile târgului. Cele mai multe opriri au fost desigur în faţa vitrinelor româneşti.

Firmele autohtone rămăseseră cu obiceiul raportărilor-record de pe vremuri. De pildă, Maşinexportimport se lăuda cu "întreaga gamă de ma­şini-unelte". Pentru Adevărul, di­rect­orul Traian Cruceru enunţa perspectivele de viitor ale întreprinderii: "Acum urmează să ne transformăm în societate comercială şi inten­ţio­năm să ne diversificăm obiectul de ac­­ti­­vitate. Printre altele, în luna noiem­brie vom organiza o expoziţie în RS Moldovenească, unde vom ex­pune peste 40 de tipuri de maşini-unel­­te. Totodată, vom înfiinţa de­po­zite şi magazine de desfacere în străi­nă­­ta­te. Un prim depozit l-am şi des­chis în luna septembrie în oraşul Wie­t­ten Annen, din Germania, împreu­nă cu firma Voltz". La numărul de pro­duse de profil, România depăşea Ca­nada, Suedia, Polonia. Despre com­petitivitate însă, directorul evita să se pronunţe. Pentru a mări profitul, Automa­tica anunţa măsuri ex­treme. Renunţa la partenerii români în favoarea celor străini, şi valoroşi, şi serioşi. Componentele fiabile necesare în tehnologie erau comandate din vest, de la Klockner-Moller, Berneker-Rainer, Apollo şi IAS-Electronics. Îmbulzeală era şi la standul Selectronicului, firmă ce emana din fosta direcţie de comerţ exterior a Centra­lei Industriale de Electronică şi Teh­ni­că de Calcul. Reprezenta interesele a zeci de firme româneşti (printre care, IEMI, Conect, Tehnoton, Bazaltul, Steaua Electrică Fieni, Romlux Târ­govişte, Electroargeş).

Spiritul de inovaţie născocea la unii expozanţi idei măreţe, dar greu aplicabile. Întreprinderea de Con­s­truc­ţii Aeronautice din Braşov pro­pu­nea ţăranilor să renunţe la tra­di­ţio­na­lele atelaje din mediul rural trase de cai pentru avioane. Multideltapla­nul agri­col IAR 42, spuneau specialiştii, era excelent pentru "chimizarea lo­tu­rilor mici şi foarte mici". Avantaje­le? Consum un pic mai mare decât o Dacie-breck. Valeria Pescariu, o româncă plecată în Occident pe vremea "împuş­ca­tu­lui", patroana unei firme italiene, propunea românilor un alt mijloc de lo­comoţie - bicicleta. Se inspirase din experienţa asiati­că. În afara ve­hi­cu­lului pe două roţi, aducea în ţara de baştină încăl­ţă­minte, confecţii, gablonţuri şi bijuterii. Mai mare căutare aveau, cum era şi normal, produsele străine. E drept că românii rămâneau mai degrabă cu vizionarea. Dintre toate standurile, pavilioanele naţionale atrăgeau mii de vizitatori zilnic. Cele ale marilor naţiuni ale lumii, care se remarcau prin sonoritatea expo­zanţilor şi varietatea mărfurilor, în mod special. Bunăoară, la pavilionul american (Z5) expuneau, printre alţii, Boeing, Coca-Cola, Dow, Hewlett Packard, Controldata Corporation, Trionics. Dintre cele 40 de firme franceze impresie puternică au produs Alcatel, Elf Oquitanie, Lamaca, Microforce, FPIBTR (prima bancă de investiţii), Société Générale, Camus, Yves Rocher (din industria parfumurilor).

De altfel, în aşteptarea Daciilor plătite prin CEC, românii aveau alternativa automobilelor străine. Expuneau ultimele modele, Toyota (care testau piaţa românească cu un prim lot de 50 de bucăţi), Renault (modelele R 25 Chamade, Espace, Clio RN, R 5 Campus, R 25 Baccara), Citroën (BX 15 TGE, Ax 11 TE, XM). Volvo expunea camioane şi autovehicule la pavilionul olandez.

Sigla Guldenburg a unei firme ger­mane, omonimă serialului care fă­cea furori pe micul ecran, a atras aten­ţia vizitatorilor. Distribuitor cu drep­turi exclusive a berii era Socie­ta­tea mixtă româno-germană Rod e­xim, care se înfiinţase la Reşiţa, în fe­brua­rie 1990. Cu un capital social de 60.000 de mărci, întreprinderea exporta din România porţelanuri şi cris­ta­luri. De la sudul Dunării, Întreprin­de­rea de comerţ exterior Chim-Im­port lu­cra la îmbunătăţirea re­la­ţii­lor ro­mâno-bulgare, stabilind parteneria­te în valoare de 50 mi­lioane de dolari cu Danubiana, Chi­mica, Petrolexportimport. Sub spectrul introdu­cerii schimburilor comerciale în valută, bulgarii sugerau troc de mărfuri în sistem barter.

Dacă pentru vizitatorii obişnuiţi târgul nu a umplut plasele decât cu mici suveniruri, firmelor se pare că le-a rotunjit conturile. Căci la ju­mă­ta­tea expoziţiei, triumfalist, ca altă da­tă, se ofereau presei primele date ofi­ciale. Agenţii economici din Ro­mâ­nia încheiaseră contracte de ex­port în valoare de 100 de milioane de dolari şi 70 de milioane de ruble. Frun­taşi pe "ramură": Metalexport­import, Uzinexportimport, Mecanoexportimport, Uni­versal Tractor, In­dustriale­x­por­t­im­port. La TIB '90, vi­trinele întreprinderilor gemeau de măr­furi. În afara expoziţiei, pe străzile Ca­pitalei, şi nu numai, rafturile ma­ga­­zinelor erau însă goale. După zece luni de la despărţirea de "vechiul re­gim" părea că nimic nu se schimbase.


PE PIAŢA NEAGRĂ, O STICLĂ DE COCA-COLA COSTA 50 DE LEI
În presa vremii, comentariile despre târg au fost în general laudative. Străinii însă vorbeau şi despre "găl­beaza" Mioriţei. "Mi-aş permite câ­teva observaţii, sugestii, declara germanul Rudiger Müller ziarului Adevărul, cu ocazia inaugurării eve­nimentului. Trebuie făcut mai mult pentru îmbunătăţirea infrastructurii târgului, pentru organizarea mai bună a întregii activităţi. E prea multă murdărie. Nu avem nici locuri de depozitare a ambalajelor. Reclama lasă de dorit. Sigur, nu sunt pro­bleme care se rezolvă uşor, dar nici nu se poate trece peste ele. Eu sper ca, în câţiva ani, TIB să arate cu totul altfel." Şi neamţul nu văzuse totul. Nici bişniţarii care vindeau o Cola, la colţ, cu 50 de lei. Nici coada kilome­tri­că a cumpărătorilor intraţi în târg de ziua specialiştilor, care sperau să prindă pungile distribuite gratis de organizatori.


LECŢII DESPRE ECONOMIA DE PIAŢĂ DE LA SPECIALIŞTII STRĂINI

De la participanţii străini, cu ajuto­rul simpozioanelor, românii au des­luşit tainele economiei de piaţă. La 18 octombrie, Uzinexport a prezentat istoricul celor "25 de ani de ac­ti­vitate în domeniul exportului de instalaţii şi obiective complexe". ICPE a dezbătut pe tema "Electroni­cii şi Progresului" şi Românoexport despre "realizări în domeniul ma­şi­ni­lor-unelte".
Câteva firme străine au prezentat comunicări despre "Mar­­keting şi economie de piaţă". Prin conferinţe speciale, Comisia Na­­ţională de Meteorologie şi Agen­ţia Turistică de Publicitate au transmis rezultatele cercetării lor.
Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...
Serviciul de email marketing furnizat de