Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Instanța supremă urmează să judece, în această toamnă, două dosare extrem de grele care îi vizează direct pe Traian Băsescu, precum și pe fiica sa cea mare, Ioana. Este vorba despre recursul declarat de fostul președinte al României împotriva hotărârii Curții de Apel București, din anul 2019, prin care s-a constatat calitatea sa de turnător al Securității, sub numele conspirativ „Petrov”, pe de o parte, dar și de dosarul privind finanțarea ilegală a campaniei electorale prezidențiale din anul 2009. În această ultimă cauză, Ioana Băsescu a fost condamnată, în această primăvară, pe fond, la cinci ani de închisoare pentru spălare de bani, iar Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare pentru instigare la luare de mită și spălare de bani.
Dosarul „Petrov” va fi luat în discuție de către Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 5 noiembrie 2021, după o lungă tergiversare a recursului. Reamintim că, pe data de 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a emis Hotărârea nr. 471/2019, prin care a constatat calitatea de colaborator al Securității, în privința lui Traian Băsescu. Cu toate acestea, recursul a fost înregistrat pe rolul instanței supreme abia în data de 30 iunie 2020, iar primul termen de judecată în acest dosar a avut loc pe data de 16 octombrie anul trecut. Atunci, dosarul a fost efectiv scos de pe rol, după ce instanța nu a acceptat recursul formulat de un intervenient persoană fizică împotriva unei încheieri de la fond.
Curtea de Apel București a admis, în urmă cu doi ani, raportul CNSAS, conform căruia Traian Băsescu a turnat la Securitate, sub numele conspirativ „Petrov”, în perioada în care era student la Institutul de Marină. Judecătorii au subliniat, în motivare, că Băsescu, prin furnizarea acestor informaţii, a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă. „Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu. (…) În consecinţă, nesocotind interesele celor denunţaţi, Băsescu a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale”, se mai arată în motivare.
Dosar penal la Parchetul General
Citește pe Antena3.ro
Aceste fapte se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor. Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Iar pentru Traian Băsescu, o respingere a recursului ar putea avea și consecințe de natură penală. Grupul de Investigații Politice (GIP) a formulat o plângere penală pe numele fostului președinte, pentru fals în declarații, deoarece Băsescu declarat de patru ori pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea ca poliție politică. Este vorba despre declarații semnate în 2004 și 2009, când a candidat la Președinție, o altă declarație, în 2016, când a candidat la Senatul României, și o alta, în 2019, când a candidat la Parlamentul European.
În luna decembrie a anului trecut, Parchetul General a anunțat GIP că a început urmărirea penală in rem în acest dosar.
Fiica și protejata fostului președinte așteaptă, la rândul lor, o sentință definitivă
Termenul din dosarul „Petrov” nu este însă singurul moment sensibil pentru Traian Băsescu. Asta, deoarece, chiar înainte de recursul său, Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție reia, în data de 7 octombrie 2021, judecarea apelurilor formulate de Ioana Băsescu și de Elena Udrea, împotriva condamnărilor primite, pe fond, în dosarul finanțării campaniei electorale prezidențiale din anul 2009.
În această primăvară, în primă instanță, fostul ministru al Dezvoltării și Turismului, Elena Udrea, a primit o condamnare de opt ani de închisoare, iar Ioana Băsescu a încasat cinci ani de închisoare, fiind acuzate de instigare la luare de mită şi spălare a banilor privind finanţarea campaniei electorale din 2009. Judecătorul care a pronunțat sentința a redactat și motivarea, document în care se arată că beneficiarul real al infracțiunilor săvârșite este chiar fostul șef al statului, Băsescu.
De asemenea, instanţa a dispus confiscarea sumei de aproximativ un milion de lei de la Elena Udrea. În ceea ce o privește pe Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, aceasta a fost condamnată, concret, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor. Fata cea mare a lui „Petrov” a primit pedepse separate, de 3 ani pentru instigare la delapidare şi două pedepse pentru instigare la spălarea banilor, de 3 şi 5 ani, care au fost contopite.
