UE se clatină puternic. Uniunea are nevoie de un buget comun, altfel se va destrăma

Uniunea Europeana este la o ras­cru­ce de drumuri la trei ani de la de­clan­sa­rea crizei financiare mondiale. Statele din sudul Europei sunt in pra­gul falimentului sub povara datoriilor care depasesc 100% din PIB-urile nationale, in timp ce nordul mai dezvoltat ezita sa ia o decizie clara. Neintelegerile in privinta mo­da­li­ta­ti­lor de salvare a Greciei au agravat problemele din Spania, Portugalia, Italia si Irlanda. Exista temeri ca vidul politic va duce la noi atacuri speculative asupra obligatiunilor statelor cu datorii mari.

Analistii economici sustin ca alternativele pentru temperarea crizei ar fi o uniune fiscala mai stransa sau o posibila destramare a zonei euro. 'Fara un buget comun, UE nu va cu­noas­te stabilitatea. Pentru a ajunge la acest buget comun, va trebui sa resim­ta necesitatea unei aparari comune si, deci, a unei amenintari comune', considera reputatul intelectual fran­cez Jacques Attali, care a fost consilierul lui François Mitterrand. Acesta a sugerat ca Europa ar putea sa recurga la 'o amenintare mai mult sau mai putin imaginara venita din Sud sau din Est pentru a-si rezolva problemele interne'.

La Bucuresti se simte unda de soc a cutremurului din zona de sud a continentului. Leul este la minimul anului in fata euro, spre disperarea celor care au credite in valuta.

Irlanda: Statul a intrat de ieri in categoria tarilor nerecomandate pentru investitii, dupa ce Moody’s i-a taiat cu o treapta ratingul de credit de la 'Baa3' la 'Ba1'. Agentia de ra­ting a avertizat ca tara va avea nevoie de un nou pachet de bailout din par­tea institutiilor financiare interna­tio­nale. Spre deosebire de Grecia, Irlanda si-a atins insa obiectivele din acordul de finantare externa de 85 mi­liarde de euro incheiat anul trecut cu UE si FMI si din acest motiv oficialii euro­peni au criticat decizia Moody’s. Pro­ble­ma este ca tara are datorii care se ri­dica la 96,2% din PIB, ceea ce o face vulnerabila prin contagiune la criza din Grecia.

Portugalia: Este si ea in categoria tarilor nerecomandate pentru investitii de acum o saptamana, cand Moody’s i-a redus ratingul la 'Ba2'. Decizia a aratat pentru prima data ca actuala criza a datoriilor de stat din Europa se manifesta dincolo de Grecia, mai ales ca in aprilie a in­che­iat un acord de finantare externa cu UE si FMI, dupa Grecia si Irlanda. Pachetul de finantare a Portugaliei se ridica la 78 de miliarde de euro si prevede revenirea statului pe pietele financiare in 2013.

Italia: Cea de-a treia economie a Uniunii Europene este prea mare pentru a fi salvata cu instrumentele financiare de care dispune in prezent Uniunea Europeana, scrie Reuters. Necesarul de imprumut al Italiei pentru urmatorii trei ani este de peste 600 de miliarde de euro, in timp ce fondul european de salvare este de 450 de miliarde de euro, iar o parte este deja angajat pentru asistarea financiara a Greciei, Portugaliei si Irlandei. Euro­pa ar trebui sa creasca de patru ori acest fond daca ar fi sa sprijine Italia. Ieri, dupa zile de tacere ostentativa chiar in fata celor mai autorizate solicitari, premierul italian, Silvio Ber­lus­coni, a spus adevarul, 'criza prin care trece Italia este teribila. Tara ris­ca sa ajunga ca Grecia si Spania'. To­tusi Italia va actiona co­e­rent si ma­su­rile de austeritate vor fi aprobate pana maine sau cel tarziu pana du­mi­nica, dau asigurari oficialii din Peninsula. Marti, in ziua cea mai neagra pentru Italia, fostul premier si fost presedinte al Comisiei Europene Romano Prodi a facut apel la coeziune pentru a depasi criza. 'Italia nu straluceste prin rigoare, dar economia nu este in colaps, structurile productive sunt, in general, sanatoase, iar bancile sunt relativ mai solide decat in alte tari. Cu toate acestea, se asista la un atac feroce, atat la Bursa, cat si privind obligatiunile de stat. Daca situatia nu se remediaza, se merge direct in prapastie si de aceea este nevoie de un raspuns coerent al intregii tarii', a explicat Prodi. FMI cere Italiei 'masuri decisive' pentru reducerea datoriei publice.

Spania: Ingrijorarea domneste dupa ce premierul Zapatero a criticat Germania pentru noua criza a datoriilor si pentru ca a prelungit prea mult decizia cu privire la participarea privata la salvarea Greciei. Atacurile speculative asupra Spaniei si Italiei forteaza o reuniune de urgenta a Eurogrupului, scria ieri presa de la Madrid, dupa interventia BCE, care a cumparat masiv din datoria spa­niola. Analistii avertizeaza ca, la fel ca si Italia, Spania este prea mare pentru a putea fi sustinuta de UE.

Grecia: Situatia este din ce in ce mai complicata dupa ce au aparut voci care cer UE sa lase tara sa intre in incapacitate de plata pentru a salva restul Europei. Board-ul FMI se va reuni maine pentru a discuta despre viitoarea transa de imprumut destinata Greciei, a declarat ieri directorul general al institutiei, Christine Lagarde. Deblocarea transei va permite Greciei sa evite pericolul ime­diat al unui default, dar tara are nevoie de un al doilea program de finantare, a carui valoare este estimata tot la 110 miliarde de euro. Oficialii de la Atena au inceput sa acuze pietele financiare ca folosesc Grecia drept scuza pentru a ataca euro si orice ar face pietele nu vor fi niciodata mul­tu­mite. Ministrul de Finante, Evangelos Venizelos, a spus ca tara sa va avea nevoie de o noua transa de ajutor pana la 15 septembrie.

SUA, o bomba cu ceas
'Cea mai mare economie a lumii este intr-o forma financiara la fel de proasta ca Grecia si alte tari europene inglodate in datorii', noteaza CNBC. Valoarea maxima a datoriei publice stabilita de Congresul Statelor Unite, 14.300 de mi­liarde de dolari, a fost atinsa in luna mai. Pentru a nu intra in incapacitate de plata, Washingtonul a suspendat pana in august investitiile in fondurile nationale de pensii. Datoria se ridica la 91,6% din produsul Intern Brut.

In plus, metodele neortodoxe folosite de FED pentru a da un impuls economiei au facut ca bilanturile bancii centrale sa se umfle intr-un ritm exploziv. Moneda nou emisa de FED a inundat pietele internationale si, pe fondul unor recolte proaste si a tensiunilor din Orientul Mijlociu, au scumpit mancarea si petrolul. FED a luat in bilanturi ipotecile unor locuinte pe care nimeni nu le vrea, in valoare de mii de miliarde de dolari. Insa economia SUA nu merge mai bine, din contra, pentru o crestere economica nominala de 700 de mili­arde de dolari, statul a cheltuit 6.100 de miliarde de dolari. Practic, sta­tul trebuie sa imprumute cam 42% din sumele cheltuite. 'Nu exista nici o sansa, nici in teorie, ca SUA sa isi plateasca datoriile. Sunt uriase. O sa intre in default. Fie ca fac inflatie, fie prin alta metoda, tot default se cheama', declara recent investitorul Jim Rogers la emisiunea 'Hard Talk' de la BBC.

Daca democratii si republicanii nu ajung la un acord privind dimensiunea deficitului bugetar, atunci nu se poate garanta plata pensiilor si a ajutoarelor sociale dupa 3 au­gust. 'Nu pot garanta ca aceste cecuri vor pleca pe 3 august daca nu vom rezolva aceasta situatie, pentru ca pur si simplu s-ar putea sa nu fie suficienti bani in vistierie', a declarat Barack Obama intr-un interviu acordat CBS.

Recent, chiar de Ziua Americii, pe 4 iulie, statul Minnesota a intrat in faliment. Republicanii s-au opus singurei solutii de redresare, crestere a taxelor pentru acoperirea deficitului de 5 miliarde de dolari ale statului. Datoriile se ridica in prezent la 14.000 de miliarde de dolari si nu pot fi platite. Asa ca 22.000 de bugetari au fost concediati definitiv. Mai functioneaza doar serviciile de urgenta, vitale pentru stat, cum ar fi: penitenciarele, patrulele de politie, azilele de batrani, executivul si legislativul statului, instantele de judecata. Minnesota nu e pentru prima oara in situatie de faliment. Acum cinci ani, situatia era identica, s-a salvat prin marirea taxelor si imprumuturi.

Plasamentele Bancii Nationale a Romaniei in obligatiuni guvernamentale americane au scazut in trimestrul al doilea cu 400 de mi­lioane de dolari, la 8,04 miliarde de dolari, reprezentand o reducere cu 4,5% a expunerilor pe bonduri emise de Trezoreria SUA, potrivit unui document oficial al BNR, semnat de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.