x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ultimul secol de civilizaţie

0
Autor: Anca Aldea 11 Iun 2009 - 00:00
Ultimul secol de civilizaţie /AFP


Numeroase rapoarte, studii de specialitate, reuniuni la nivel înalt, experimente ştiinţifice, dar şi realitatea arată că viitorul omenirii se anunţă sumbru. Ni se cere să acţionăm acum, să reciclăm, să păstrăm pădurile intacte şi apele curate, să nu mai poluăm. Altfel, ne aşteaptă un dezastru, pe care (cel puţin deocamdată) preferăm să-l considerăm drept ficţiune.



Schimbările climatice nu sunt de ieri, de azi. Ele au început să apară în momentul în care omul a intervenit pentru prima dată asupra naturii. În momentul în care a tăiat primul copac şi a ucis primul animal. De câţiva ani încoace, cercetătorii anunţă că acesta este ultimul secol de civilizaţie pe care îl mai avem la dispoziţie.


POPULAŢII DISTRUSE DE SECETĂ
Un articol publicat în revista Science arată că societatea agricolă mesopotamiană s-a prăbuşit în urmă cu 3.400 de ani din cauza unei îndelungate perioade de secetă. Oamenii de ştiinţă au demonstrat şi că civilizaţia maiaşă, care se întindea din actuala Peninsulă mexicană Yucatan până în Honduras-ul de astăzi, a fost distrusă de secetă. Când se afla la apogeu, în jurul anilor 800 î.Chr., societatea maiaşă număra peste 15 milioane de suflete. Cunoşteau astronomia, scrierea (singura din lume la acea dată), arta. Erau cei mai dezvoltaţi de pe Pământ. Evoluau fără încetare şi reuşiseră să se adapteze la tot ce se afla în jurul lor. Apoi, dintr-o dată, societatea maiaşă s-a prăbuşit. Oraşele au devenit pustii, căile de comerţ, ne­­um­blate, uriaşele piramide, lăsate în voia sorţii. În urmă cu mai mulţi ani, oamenii de ştiinţă germani au descoperit, anali­zând mostre de sedimente prelevate dintr-un lac din Yucatan, că seceta a fost cea care i-a distrus pe maiaşi. De fapt, au existat trei perioade mari de secetă, în care pământul nu a mai dat roade, iar populaţia s-a înfometat. Un alt studiu, realizat de cercetători elveţieni şi americani, a arătat că aceste trei perioade de secetă au fost cauzate de despăduririle masive şi de eroziunea solului.

De-a lungul istoriei, civilizaţiile s-au dezvoltat prea mult şi au consumat atât de multe resurse ale naturii, încât au re­u­şit să o păgubească. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Imperiului Roman. În doar câ­te­va secole, Roma a fost capabilă să construiască un imperiu care se întindea pe trei continente. Dar pe măsură ce se ex­tin­dea, imperiul nu a mai putut face faţă cererii de resurse, care deveneau tot mai puţine de la un an la altul. Când resursele au dispărut, a dispărut şi imperiul.

Unul dintre cele mai elocvente cazuri studiate de cercetători îl constituie primii oameni care au locuit pe Insula Paştelui: o bucată de pământ din Pacific (având o suprafaţă de 163 de kilometri pătraţi), aco­­perită odinioară cu o pădure de zeci de specii de copaci, inclusiv cei mai mari pal­mieri din lume. Pe măsură ce po­pu­la­ţia de pe insulă, care se ocupa cu pre­că­de­re de agricultură a crescut (la apogeul acestei civilizaţii aici trăiau circa 10.000 de oameni), a crescut, şi cererea pentru hra­nă. Ecosistemul nu a mai putut face faţă şi până la canibalism a fost doar un pas.


STATISTICI
Am învăţat ceva din trecut? Sau urmăm să ne destrămăm şi noi? Cu siguranţă ne aflăm la o răscruce. Continuăm să desfi­gu­răm natura. Dacă emisiile de gaze cu efect de seră, la care contribuie din plin omenirea, îşi vor menţine nivelul actual de creştere, spre sfârşitul secolului al XXI-lea, Planeta se va încălzi cu 1,8-4,0°C faţă de momentul prezent. Cea mai mică valoare a variaţiei de temperatură poate reprezenta o schimbare rapidă şi de an­ver­gu­ră, în faţa căreia multe specii şi ecosisteme vor întâmpina probleme de adaptare. Concluziile aparţin Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), un organism constituit în cadrul Naţiunilor Unite.

Semnale similare sunt transmise regulat de forurile competente: viteza de creş­te­re a nivelului mării aproape ca s-a d­u­blat între 1961 şi 2003, gheaţa arctică s-a micşorat cu 2,7% la fiecare zece ani în­ce­pând cu 1978, precipitaţiile dau bă­ta­ie de cap ţărilor nordice, dar au scăzut simţitor în zona mediteraneană, în Africa şi Asia de Sud, emisiile de gaze cu efect de seră, produse de activităţile umane, au înregistrat o creştere de 70%, la nivel global în­ce­pând din 1970, concentraţiile de dioxid de carbon (CO2) şi de metan (CH4) de­pă­şind de departe nivelurile naturale găsite în atmosferă în ultimii 650.000 de ani.

Creşte numărul de furtuni şi cicloane tropicale în emisfera nordică. Creşte nivelul mării din cauza topirii calotelor polare. Oceanele vor deveni mai acide, distrugând coralii şi viaţa marină. Efec­tele imediate ale schimbărilor climatice vor trage după ele un şir de fenomene ne­dorite - în Africa, de exemplu, până în 2020, 250 milioane de oa­meni vor duce lipsă de apă. La o creştere a temperatu­ri­lor cu peste 2°C faţă de ni­ve­lul înregistrat în perioada preindustrială se va ajunge la o situaţie critică. În cazul depăşirii acestei limite, impactul schim­bă­rilor climatice ar putea deveni ireversibil.

"Cartea de căpătâi" a ecologiei, Raportul Stern, arată că fenomenele meteorologice extreme se vor amplifica şi se vor agrava. Primele care vor resimţi efectele vor fi ţările sărace. Stern estimează că dacă temperatura medie a Planetei va creşte cu 2-3°C în ur­mătorii 50 de ani, agricultura practicată la altitudini mari va dispărea, ghe­ţa­rii se vor topi, o şesime din populaţia Terrei va fi ameninţată de inundaţii şi o lipsă acută de apă potabilă, 200 de milioane de lo­cu­i­tori ai Planetei ar putea să fie nevoiţi să migreze în regiuni bogate în resurse, şi 15%-40% dintre speciile de faună şi floră vor muri.
PÂNĂ ÎN ANUL 2050
Ideea interrelaţionării dintre schim­bă­rile climatice cauzate de om şi dispariţia civilizaţiilor ajunse la apogeu este abordată într-un recent film, transmis de canalul american de televiziune ABC News.

Documentarul este terifiant. Realizatorii filmului "Earth 2100" prezintă un scenariu apocaliptic al următorilor 90 de ani, transpus în povestea unei fetiţe născute în SUA, la 2 ianuarie 2009. Este un personaj fictiv, care, cu timpul, devine martorul unui şir de evenimente înspăimântătoare prin care ar putea trece omenirea dacă va continua să privească cu mâinile în sân la distrugerea Planetei.

Potrivit scenariului, schimbările survin după 2015, când preţul benzinei explodează. Iar China, India şi alte ţări din Asia renunţă la alimentaţia pe bază de vegetale. "Este nevoie de 45 de kilograme de cereale pentru a obţine 450 de grame de carne", susţine un cercetător.

În 2020, calami­tă­ţile la nivel global sunt tot mai dese şi mai intense. Haosul începe să se ins­ta­leze, costul vieţii devenind din ce în ce mai scump. Până în 2030, temperaturile globale cresc simţitor şi două treimi din populaţia Planetei suferă din cauza lipsei apei. Până în 2030, circa 80% din gheţarii Terrei s-ar putea topi. Deşi în marile oraşe americane există centrale pentru desalinizarea apei oceanice, ele nu mai fac faţă.

Cu toate acestea, locuitorii ţărilor sărace din lumea-ntreagă încearcă să se refugieze acolo unde există încă resurse, iar SUA reprezintă un magnet pentru ei. În 2040, populaţia lumii se apropie de nouă miliarde, în contextul în care resursele sunt tot mai mult absente. În 2050, jumătate din populaţia Globului este măcinată de foamete, iar creşterea nivelului mării redesenează harta lumii.


DUPĂ ANUL 2050

În 2060, se mai arată în filmul "Earth 2100", fenomenele meteorologice extreme sunt mult mai intense, iar America este lovită de un virus mortal importat din Etiopia.

În 2070, majoritatea plajelor din Statele Unite nu mai există, iar apa mărilor şi oceanelor înaintează spre oraşele de coastă din lumea-ntreagă.

La începutul anilor 2081, se intensifică războaiele pentru apă, iar rasa umană începe să se prăbuşească. Pe alocuri îşi fac apariţia enclave prospere, înconjurate însă de ghetouri cu milioane de săraci. Ne aflăm la numai un pas de "a părăsi o planetă atât de năpăstuită încât îi va lua probabil sute de mii de ani să-şi revină", este de părere Stuart Pimm, profesor la Universitatea Duke.

În câţiva ani, epidemiile şi sărăcia ucid miliarde de oameni (în anul 2040 numărăm nouă miliarde de locuitori, iar până în anii 2090 - doar 2,7 miliarde). În istoria omenirii au existat cinci extincţii în masă, în care cel puţin jumătate dintre specii au dispărut, spune unul dintre cercetătorii citaţi în documentar. Extincţiile au fost cauzate de dezastre naturale, de erupţii masive de vulcani, de schimbări climatice rapide, de meteoriţi care au căzut pe Pământ.

În secolul al XXI-lea ne aflăm în mijlocul celei de-a şasea extincţii. Şi pentru prima dată, ea e cauzată de o singură specie - oamenii. O specie aflată la apogeul civilizaţiei sale va cunoaşte inevitabil momente de criză extremă, argumentează expertul Eugene Linden. "Nici o civilizaţie care s-a prăbuşit nu s-a gândit că i se poate întâmpla aşa ceva. Nici Imperiul Roman, nici cilivilizaţia maiaşă. Şi de regulă, prăbuşirea vine pe nepusă masă", crede profesorul Joseph Tainter.


Citeşte mai multe despre:   special

 



Mai multe titluri din categorie

Planul liberal anti-40%: ne votează de Moș Nicolae, îi facem să plângă de Moș Crăciun

Planul liberal anti-40%: ne votează de Moș Nicolae, îi facem să plângă de Moș Crăciun
Guvernul Orban plănuiește să tragă de timp până în luna decembrie, pentru a nu aplica legea în cazul majorării pensiilor cu 40 la sută, începând de la 1 septembrie, așa cum prevede legislația adoptată de...

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică
Galerie Foto Ștefan, deținător al portofoliul celui mai bănos minister al Guvernului României – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și candidat PNL la alegerile locale, pentru Campania Electorală...

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic
În mănunchiul de simptome care însoţesc boala adusă de coronavirus se află şi acea pierdere a gustului şi mirosului. Ne explică mai multe despre aceste simțuri profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al...

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei
Galerie Foto Parchetul General, prin Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a fost sesizat, săptămâna trecută, cu o plângere penală, vizând posibile infracțiuni de spălare a banior și fals în declarații,...

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...
Serviciul de email marketing furnizat de