x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Un război cu costuri încă necunoscute pentru România

Un război cu costuri încă necunoscute pentru România

de Anca Aldea    |    23 Iul 2010   •   00:00
Un război cu costuri încă necunoscute pentru România

Săptămâna aceasta a avut loc la Kabul o conferinţă internaţională privind viitorul Afganistanului. La evenimentul desfăşurat sub egida secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, şi a preşedintelui afgan, Hamid Karzai, au luat parte miniştri de Externe şi responsabili de rang înalt din peste 70 de ţări ale lumii. România, reprezentată la Kabul de şeful diplomaţiei externe, Teodor Baconschi, şi-a suplimentat în 2010 cu 600 de militari trupele în Afganistan şi deocamdată nu are un calendar al retragerii.

De altfel, la întoarcerea în ţară, Baconschi a precizat că "nimeni nu a propus sau acceptat (la conferinţa de la Kabul - n.r.) un calendar de retragere".

La Bucureşti rămâne neclar inclusiv costul operaţiunilor noastre în Afganistan. La începutul anului, când s-a decis suplimentarea trupelor, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat un fond suplimentar de 60 milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului pentru acoperirea cheltuielilor pentru militarii români. Contactaţi de Jurnalul Naţional, reprezentanţi ai MApN au spus că tot ce ţine de deciziile politice (suplimentarea efectivelor militare, retragerea propriu-zisă sau un calendar al retragerii etc.) este decis de CSAT şi Preşedinţie. Guvernul şi MApN se ocupă de propunerea şi gestionarea bugetului pentru misiunea din Afganistan.

Ce s-a discutat la Kabul? Comunitatea internaţională şi-a exprimat sprijinul pentru "programul de pace şi reconciliere" cu talibanii şi susţinerea pentru preluarea de către forţele afgane a securităţii ţării până la sfârşitul lui 2014. Făcând referire la preluarea securităţii de autorităţile afgane, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice (NATO), Anders Fogh Rasmussen, a precizat clar: "Tranziţia va avea loc treptat, pe baza unei analize a situaţiei politice şi de securitate, astfel încât să fie ireversibilă. Iar când acest lucru (tranzi-ţia - n.r.) va avea loc, forţele internaţionale nu vor pleca, ci vor trece la un rol de sprijin". Cu alte cuvinte, tranziţia va avea loc în funcţie de condiţiile din teren, şi nu de un calendar prestabilit. În aprilie 2009, la 60 de ani de aniversare a NATO, Sandy Berger, un important consilier american pe probleme de securitate naţională în Administraţia lui Bill Clinton, declara că Alianţa "trebuie să reuşească în Afganistan. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, puterea alianţei va fi subminată".

Acum, în vara lui 2010, Guvernul de la Kabul şi coaliţia din Afganistan au reuşit, măcar la nivel declarativ, să rezolve o parte din problematica cu care se confruntă coaliţia condusă de Statele Unite. Potrivit analiştilor, Karzai are capacitatea de a duce la îndeplinire cel puţin o parte din promisiunile făcute la Kabul. Autorităţile afgane şi-au exprimat dorinţa, iar comunitatea internaţională şi-a oferit sprijinul, pentru ca cel puţin 50% din donaţiile internaţionale să fie controlate de guvernul afgan pentru o perioadă de doi ani pentru a oferi servicii şi programe de dezvoltare directe pentru populaţie. Dar este guvernul afgan pregătit pentru o asemenea responsabilitate?

Directorul Centrului de studii politice din Afganistan, Haroun Mir, îşi exprimă dezacordul, deoarece, până în prezent, Guvernul a fost măcinat de corupţie şi a dat dovadă de incapacitate în ceea ce priveşte gestionarea corectă a bugetului de două miliarde de dolari atribuit dezvoltării ţării. Recent, biroul procurorului general din Afganistan a identificat 15 miniştri implicaţi în scandaluri de corupţie. În consecinţă, Karzai a dispus crearea unei instanţe pentru judecarea unor astfel de cazuri.

Preşedintele şi-a dat recent acordul pentru crearea unei noi structuri de securitate - susţinută de americani şi aprobată de Guvernul de la Kabul, o structură menită să contribuie la combaterea atacurilor insurgenţilor. Realitatea e că violenţele au escaladat într-o asemenea manieră, încât luna iunie a anului curent a fost cea mai însângerată perioadă a Alianţei Nord-Atlantice de la începutul războiului (octombrie 2001). Numirea, în urmă cu aproximativ trei săptămâni, a generalului David Petraeus în funcţia de comandant al forţelor internaţionale din Afganistan a grăbit formarea unor unităţi locale de poliţie, care vor acţiona sub comanda Ministerului afgan de Interne şi vor fi finanţate de Guvernul afgan şi nu vor include foşti insurgenţi.


Contribuţia României este semnificativă: 1.757 de oameni
Potrivit Ministerului român al Apărării Naţionale, la ora actuală, ţara noastră are în Afganistan 1.757 de cadre: 1.749 în cadrul Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF, coordonată de NATO) şi opt în cadrul Operaţiunii Enduring Freedom (coaliţia condusă de SUA, angajată în operaţiuni împotriva insurgenţilor). România a pierdut în Afganistan, în perioada 2003-2010, 15 militari. Misiunea ISAF constă, în esenţă, în asigurarea asistenţei de care are nevoie Guvernul afgan pentru menţinerea securităţii, în facilitarea dezvoltării instituţiilor guvernamentale şi în sprijinirea reconstrucţiei şi a eforturilor umanitare.

Contribuţia României este semnificativă mai ales în plan militar şi a crescut constant prin suplimentări succesive, urmând să ajungă la 1.798 de militari în acest an. Ţara noastră va avea, în cadrul Enduring Freedom, 13 cadre, care vor lua parte la misiunea de poliţie EUPOL Afganistan, informează Mediafax. Totodată, România a oferit 12 burse în ţara noastră pentru studenţii afgani. Într-un interviu acordat la începutul anului postului de Radio România Actualităţi, George Scutaru, vicepreşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, declara că "efortul (României) pentru Afganistan va depăşi cifra de 90 de milioane de euro pe an", deşi în ianuarie 2010 nu existau "costuri clar identificate" de autorităţile române.

Suma nu pare atât de impresionantă raportat la cheltuielile altor ţări: Italia a cheltuit în Afganistan, în perioada 2001-2009, 2,5 miliarde de euro pentru cei aproximativ 3.000 de militari; Franţa a cheltuit anul trecut 330 de milioane de euro, iar Germania - 570,6 milioane tot în 2009.


Hillary Clinton: "Nu avem nici o intenţie să abandonăm misiunea"
În Afganistan se află în prezent aproximativ 140.000 de militari, din care două treimi sunt americani. Preşedintele SUA, Barack Obama, şi-a exprimat dorinţa ca o parte din forţele americane să înceapă retragerea în iulie 2011, iar premierul britanic, David Cameron, a anunţat că trupele britanice vor reveni în ţară înaintea următoarelor alegeri, programate pentru 2015. Cu toate acestea, la Conferinţa internaţională de la Kabul, de săptămâna aceasta, nu s-a luat nici o decizie privind retragerea a forţelor internaţionale. A spus-o chiar secretarul general al NATO. A confirmat, nuanţat, şi secretarul american de Stat, Hillary Clinton: "Nu avem nici o intenţie să ne abandonăm misiunea pe termen lung a construirii unui Afganistan stabil şi securizat. Prea multe ţări - mai ales Afganistanul - au suferit prea multe pierderi".

×
Subiecte în articol: special observator