Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Însă ce așteptări să avem când, în România, 32,5% din populație se află în risc de sărăcie sau excluziune socială? Oare acest procent copleșitor nu e rezultatul direct proporțional al lipsei importanței acordate educației? De ce vorbim tot mai des în ultimii ani despre scăderea nivelului calitativ în învățământ? Învățământul online a fost o „catastrofă națională”, iar școala a ajuns într-un punct de minim al calității educației în România (pe plan mondial se vorbește că a dus la pierderea, în medie, a 1,8 ani de școlarizare imposibil de recuperat).
70% dintre elevi se află într-o zonă de risc
În cadrul Programului-Pilot de Testare Standardizată, desfășurat la sfârșitul lunii mai - începutul lunii iunie 2022 - în care au fost testați aproape 165.000 de elevi din 526 de școli din toată țara, de la toate clasele, primare, gimnaziale și liceale - a rezultat că 70% dintre elevii României sunt într-o zonă de risc sau într-o zonă de înțelegere limitată a materiilor. Adică, pe scurt: azi, 7 din 10 copii sunt analfabeți funcțional. În mediul rural - chiar 8 din 10. Cel mult 2 din 100 de elevi români se află în zona înaltă a competențelor, sunt creativi și au rezultate foarte bune, având potențial mare de a face performanță după finalizarea școlii. Sunt elevii pe care îi vedem premiați la olimpiadele internaționale și, de cele mai multe ori, mentoraţi în privat. Însă oare câți dintre aceștia vor alege să rămână în țară?
Anul acesta mai mult de 1 din 4 elevi de clasa a XII-a nu s-a înscris la bacalaureat, mai exact 26,7%. Însă situația e mai gravă dacă dăm timpul înapoi cu 12 ani... fiindcă, rezultă că 45,4% dintre liceeni nu termină liceul cu o diplomă de absolvire.
Situație gravă și în mediul universitar
Referitor la mediul universitar, în România, în 2019, mai erau doar 37 de universități private. În 2010 erau 52. În universitățile private mai studiază astăzi doar 65.000 de studenți. În urmă cu zece ani erau peste 230.000. Această situație nu se întâlnește numai în universitățile private, ci și în cele de stat. De ce? În practică s-a dovedit că diplomele pe bandă rulantă acordate unor studenți în fapt mediocri nu le asigură un job constant și bine plătit, de aici și dezamăgirea aferentă, și scăderea interesului absolvenților de liceu pentru învățământul superior, majoritatea optând pentru munca de jos bine plătită în afara țării. Ca să nu mai aducem în discuție împiedicarea studenților români în a-și dezvolta competențele încă din timpul facultății, dat fiind faptul că le este condiționată prezența la cursuri de absolvire. Iar companiile, ce să vedeți, punctează negativ lipsa experienței absolvenților. Un cerc vicios din care nu există scăpare decât dacă cele două părți - universitatea & angajatorul - își dau mâna.
2,9 milioane de elevi în România
17.800 de instituții de învățământ preuniversitar
12.700 de școli nerenovate
Internetul a dus la imbecilizarea populației lumii
Toate studiile psihometrice demonstrează imbecilizarea populației lumii, începând cu anul 2000. Știți cu ce eveniment coincide? Cu lansarea serviciului de internet world wide web (www) către populație, acesta fiind inițial un proiect militar. Poate nu realizăm acum, deși ar trebui, că scăderea globală a coeficientului intelectual (IQ) ne va impacta major pe toate planurile. Acum câțiva ani, IQ-ul mediu european era de 99, România având 91. Se estimează că până în anul 2050 coeficientul intelectual mediu global va fi în jur de 80. Paradoxal, când te gândești că accesul la informația de pretutindeni ar fi trebuit să ne îmbunătățească nivelul de cunoștințe... Însă poate că aici e și capcana: nu ne mai chinuim să memorăm și să înțelegem informația, și de aici și regresia vocabularului tot mai des întâlnită la tineri.
Guvernanții ne vor proști. Dar mici asociații se iau în piept cu politica de stat
67 de școli, renovate în ultimii 3 ani
La 4 din 10 copii nu le place școala. Așadar, reforma (nu peticirea) învățământului românesc este imperios necesară. Dezastrul din învățământul superior este consecința celui din învățământul primar și secundar. Nu putem pretinde performanță de la elevii învățați de suplinitori. La fel cum nu putem pretinde rezultate în general bune de la elevi nemotivați să participe la cursuri în condiții improprii.
Nu există un raport oficial, însă vă puteți imagina câte școli își așteaptă elevii în clădiri pline de igrasie și mucegai, cu băncuțe rupte, uși/geamuri/pardoseli deteriorate, acoperișuri și tavane prin care plouă, curți pline de noroi, sobe în sălile de clasă și WC în spatele școlii. Cel puțin 30% dintre ele, conform interviurilor date de-a lungul anilor de cei peste 30 miniștri ai Educației! Astfel că ne putem „baza” an de an pe dezamăgirea și demotivarea a cel puțin 30% dintre copiii care, la un moment dat, nu se vor mai înhăma la această corvoadă numită „educație”. Involuție care va aduce cu sine și scăderea PIB și, automat, a nivelului calității vieții.
Ce facem până atunci?
Cum statul se mobilizează cu încetinitorul, există asociații care reușesc să mobilizeze mediul privat. Printre ele, și Asociația BookLand, care anunță un bilanț de 66 de instituții școlare renovate în ultimii 3 ani. Fără granturi europene, pur și simplu mobilizând sute de companii să contribuie cu bani, produse sau servicii (prin redirecționarea celor 20% din impozitul pe profit/venit, conform Legii Sponsorizării nr. 32/1994). Rezultat posibil datorită dorinței a peste 400 de companii private de a contribui la îmbunătățirea condițiilor în care învață elevii români.
Eforturile acestei mici asociații dovedesc că și la noi se poate. Că un buget mic, cheltuit eficient, poate aduce rezultate mari. Și că autoritățile locale, odată implicate și ele - financiar sau logistic - pot deveni parteneri în acest demers. Cele 30 instituții școlare din calendarul de Renovare 2022 se regăsesc în 22 județe - Argeș, Bacău, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Cluj, Constanța, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea, Vaslui, Vrancea -, la ora actuală 12 fiind deja finalizate, restul în plin șantier sau pe cale să fie renovate în ultimele luni ale anului.
10.000 de elevi beneficiază de condiții optime
În final, în cele 66 școli renovate, anual, peste 10.000 de elevi vor simți beneficiile unei școli „ca afară”. Diferența se vede deja, conform spuselor directorilor instituțiilor: nu se mai pleacă la alte școli din apropiere, ba chiar se înscriu mai mulți elevi la aceste școli, iar profesorii își iau mai multe ore de predare în cadrul acestora.
„Să nu ajungem să regretăm timpul pierdut, timpul în care am așteptat să ni se dea. Societatea evoluează mai rapid decât sistemul care ar trebui s-o ghideze. Iar dacă direcția e greșită, copiii noștri sunt afectați iremediabil, căci timpul nu mai poate fi dat înapoi. Școala online i-a nenorocit, să nu o facem și noi prin nepăsare și neimplicare. Și o să fiți uimiți cât de puțin trebuie ca lucrurile să se pună în mișcare! Să începem prin a fi exemplu pentru cei mici. Schimbarea lor să înceapă cu schimbarea noastră... măcar a mentalității. Să nu le mai spunem copiilor că școala nu le pune pâine pe masă, căci chiar asta face... însă în timp. Să îi încurajăm să se ducă la cursuri, să învețe pentru ei înșiși, nu pentru note și să aibă curajul să-și urmeze vocația, oricare ar fi aceasta: contabil, medic, tâmplar, șofer. E nevoie de fiecare! Noi, românii, poate că nu ne-am mobilizat ca alte popoare - iar asta fiindcă avem un nivel de toleranță și suportabilitate mult prea exersat de-a lungul istoriei noastre zbuciumate -, însă am făcut-o mereu când ne-a ajuns cuțitul la os. Până aici! Acum ori niciodată să ne croim altă soartă!”, spune Mihaela Petrovan, fondatoare Asociația BookLand.
Locuri de muncă asigurate după absolvire
Următorul pas pe care Asociația îl va face din 2023 încolo - pe lângă renovarea a încă minimum 8 școli în ultimele județe rămase „neacoperite” - este construcția de școli-etalon care să asigure și un pachet complet de servicii, inclusiv metoda de predare, conținut educațional și locuri de muncă după absolvire. Aceste școli pe care BookLand intenționează să le deschidă în fiecare județ vor fi moderne și sustenabile (cu cantină, facilități sportive, cinema & sală teatru, bibliotecă, laboratoare, spații relaxare, livadă, dar și solar în care vor crește propriile legume) și vor fi puse gratuit la dispoziția copiilor din zona rurală. Cu ajutorul companiilor care s-au mobilizat contribuind cu bani, produse sau servicii, BookLand va reuși în 2022 să aducă schimbarea în încă 30 de școli.
„Împreună CONSTRUIM oameni” e deviza Asociației BookLand la care, în ultima vreme, au început să adere și persoanele fizice prin completarea Formularului 230 sau prin transmiterea unui SMS cu textul CONSTRUIM la 8845, donând astfel 2 euro lunar pentru normalitatea în educație.
