x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Al doilea Katin - Polonia, o ţară în şoc şi lacrimi

Al doilea Katin - Polonia, o ţară în şoc şi lacrimi

de Anca Aldea    |    12 Apr 2010   •   00:00
Al doilea Katin - Polonia, o ţară în şoc şi lacrimi
Sursa foto: SHAH MARAI/FILES

Preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, şi soţia sa au murit sâmbătă într-un accident de avion în apropierea oraşului Smolensk din vestul Rusiei. Aceeaşi soartă au avut-o alţi 94 de oameni, din care 87 au fost înalţi demnitari polonezi şi opt membri ai echipajului aeronavei prezidenţiale.



Lech Kaczynski, soţia sa, demnitari de la Varşovia şi alţi invitaţi se îndreptau spre Katin, o localitate în apropiere de Smolensk, pentru a se reculege la mormintele celor 22.000 de polonezi ucişi de Poliţia lui Stalin în al doilea război mondial.  

Pilotul avionului oficial a fost avertizat, de turnul de control de la sol, să ridice aparatul pentru a evita agăţarea vârfurilor copacilor din zona Smolenskului şi să-l îndrepte spre un alt aeroport, eventual la Moscova sau la Minsk (capitala Belarusului).

Se afla la doar 1 kilometru distanţă de aeroportul din Smo­lensk şi a forţat aterizarea. Era la a patra încercare, potrivit martorilor oculari. Era ceaţă, iar vizibilitatea, extrem de redusă - sub 500 de metri, potrivit unor surse.

O greşeală umană inexplicabilă pentru un echipaj experimentat a provocat o tragedie. Aparatul a acroşat mai mulţi copaci, a căzut şi s-a descompus. Zona de la periferia oraşului Peciorsk din regiunea Smolensk a fost împânzită cu fragmente uriaşe din aparatul Tupolev 154, conceput special pentru a decola şi ateriza în condiţii extreme.

Ce s-a întâmplat de fapt? Nimeni nu are un răspuns clar acum. Însă între ipotezele enunţate ieri în presa europeană, unele nu excludeau ca preşedintele să fi fost de vină, dată fiind încăpăţânarea lui de a da ordine şi de a nu as­cul­ta de sfaturile celorlalţi.

În accident şi-au îpierdut viaţa principalii lideri ai Armatei, guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, preşedintele Comi­tetului olimpic polonez, vicepreşedintele Camerei inferioare a Parlamentului, preşedintele Biroului Naţional de Securitate, secretarul de stat al Cance­lariei prezidenţiale, ministrul-adjunct de Externe, Avocatul poporului, preşedintele Institutului Polonez pentru Memoria Naţională şi mulţi alţii.


OBIŞNUIA SĂ DEA DIRECTIVE
În vara lui 2008, Lech Kaczynski a riscat viaţa delegaţiei sale şi a echipajului avionului prezidenţial după ce a decis să zboare la Tbilisi pentru a-şi arăta solidaritatea cu poporul georgian. Preşedintele era atât de motivat să se deplaseze la Tbilisi, încât i-a cerut pilotului să ignore avertismentele ruşilor de a întoarce aeronava din drum. Era important pentru Kaczynski să ajungă la timp la protestele din capitala georgiană, pentru a le spune oamenilor că se află alături de ei. A criticat atunci, în termeni foarte duri, faptul că Rusia crede în continuare în revenirea imperiului său în această parte a lumii. Dominaţia ruşilor s-a dovedit un dezastru pentru întreaga Europă, a adăugat atunci preşedintele polonez.

Dezlegarea misterului morţii preşedintelui polonez şi "suitei" sale va dura o bună bucată de timp. Ambele cutii negre au fost recuperate, urmând ca specialiştii de la Comitetul interguvernamental al Aviaţiei (MAK) să analizeze conţinutul lor.

O anchetă comună ruso-poloneză a fost declanşată imediat. Experţii au descoperit că banda de înregistrare a datelor era deplasată în interiorul cutiei negre, "probabil din cauza şocului", au declarat surse apropiate anchetei. În afară de înregistrări şi exa­minarea fragmentelor de fuselaj, au fost întreprinse şi expertize medico-legale. "Cadavrele şi bucăţile de corpuri" găsite au fost duse în instituţii specializate din Moscova, iar expertiza medico-legală este în curs de desfăşurare.

Investigatorii iau în calcul toate aspectele, inclusiv o posibilă eroare umană a pilotului. Ipoteza unor eventuale defecţiuni a fost exclusă ieri după-amiază de anchetatorii ruşi. Varianta nu a putut fi exclusă de la bun început din cauza istori­cului tehnic al aparatului: potrivit agenţiei ruse de ştiri RIA Novosti, avio­nul a avut numeroase pro­bleme înainte de tragedia de sâmbătă.

La 2 decembrie 2008, aparatul a avut un accident în Mongolia, iar preşe­din­tele a fost nevoit să călătorească la Tokio (Japonia) cu un avion închiriat. A doua zi, Cabinetul polonez a decis să cumpere un nou avion guvernamental, însă premierul Donald Tusk a declarat că nu va plăti pentru o aeronavă de lux, ci pentru una sigură. La 5 de­cembrie 2008, avionul în care se afla Kaczynski survola Coreea de Sud în timpul unor turbulenţe puternice. În timpul călătoriei, el a spus: "Fie­care zbor presupune un anumit risc, dar datoriile de preşedinte presupun riscuri serioase în general şi de aceea preşedintele trebuie să muncească permanent". În septembrie 2009, când ambele avioane oficiale poloneze erau nefunc­ţionale, Kaczynski a fost nevoit să călătorească la New York cu o cursă comercială.


S-A ÎNTORS ACASĂ
Preşedintele Poloniei a ajuns în sfârşit acasă. O aeronavă a ridicat de la Smolensk sicriul cu trupul neînsufleţit al preşedintelui polonez. Rămăşiţele soţiei sale nu au putut fi, deocamdată identificate, urmând să se recurgă la identificarea cu teste specifice efectuate la Moscova.

Acasă a fost aşteptat încă de ieri cu mii de flori şi lumânări. Polonezii nu au ezitat să-şi aducă un ultim omagiu celui care le-a fost preşedinte. Oamenii sunt uniţi, cântă, suferă, se roagă împreună. În Polonia, ţară catolică în proporţie de 90%, slujbele de dumi­ni­­că, la care de obicei participă nume­roa­se persoane, sunt dedicate victimelor catastrofelor.

"Ne rugăm pentru ţara noastră. Suntem încre­ză­tori că sacrificiul surorilor şi fraţilor noştri va da roade, va aduce pace şi reconciliere între polone­zi", a declarat cardinalul Stanislaw Dziwisz. "Era preşedintele nostru, indife­rent de opiniile noastre", a declarat o tâ­nără, pentru AFP.
S-au ţi­nut momente de reculegere în multe co­mu­nităţi, iar toate centrele comerciale au fost în­chise ieri. Dra­pelele coborâte în bernă sunt vizibile nu numai pe clădirile publice, ci şi la ferestrele oamenilor obişnuiţi.

×
Subiecte în articol: externe