Europarlamentarii români, în căutare de comisii

Eurodeputaţii îşi vor prelua sarcinile în noul Parlament, iar unul dintre primele lucruri pe care le vor face este să se alăture unei comisii. Această decizie este cheie, deoarece va determina domeniul în care deputaţii îşi vor concentra eforturile. Comisiile au un rol crucial în luarea de decizii, în cadrul acestora redactându-se poziţiile Parlamentului asupra tuturor domeniilor din competenţa sa. Deputaţii europeni petrec aproximativ două săptămâni pe lună în reuniuni ale comisiilor. Aici, aceştia dezbat rapoarte legislative şi nelegislative, propun şi votează amendamente şi pregătesc negocierile cu Consiliul. Comisiile mai organizează audieri publice cu experţi, examinează instituţiile şi organele UE şi pregătesc rapoarte din proprie iniţiativă, care nu sunt obligatorii la nivel juridic, dar indică opinia Parlamentului European asupra unui subiect.

Conform site-ului Parlamentului European, în mandatul 2009-2014 au existat 20 de comisii permanente, care au acoperit aria de competenţe UE, de la comerţul internaţional la protecţia consumatorilor şi egalitatea de gen. Parlamentul poate crea şi comisii speciale (în mandatul trecut au fost trei, pentru provocările politice, criză şi crima organizată) şi comisii de anchetă, care examinează încălcări ale dreptului UE. Numărul membrilor comisiilor variază semnificativ, dar compoziţia acestora reflectă importanţa pe care o are fiecare grup politic în Parlament, ca întreg. Comisiile numesc pentru fiecare subiect un deputat european care să redacteze poziţia Parlamentului, sub forma unui raport. Grupurile politice propun amendamente la acest text şi încearcă să ajungă la un text de compromis ce va fi supus votului în plen. (I.D)